Danutzii de peste ocean

"Daca vrei sa cunosti intr-adevar pe cineva, trebuie sa calatoriti impreuna."

Prima oara la dentist – Danutza


Inainte de a veni in Canada, am tot fost la dentist sa ne reparam tot ce aveam nevoie, in ideea ca aici e foarte scump. Aveam dreptate si bine am facut. Timpul a trecut insa si odata cu sarcina si acum cu alaptarea la mine au aparut mici probleme. Inca din timpul sarcinii simteam o durere la masele pe partea stanga, dar stiam ca nu se poate face nimic asa ca am preferat sa pap pe dreapta, macar sa nu mai simt durerea. Acum am simtit ca e momentul sa merg la dentist, Danutz ma batea la cap de multa vreme, ca daca tot da bani la asigurare macar sa ma duc. Am tot imtrebat in stanga si in dreapta de medici dentisti, si toti prietenii mi-au recomandat numai dentisti romani, concluzia romanii tot la romani trag.

M-am tot gandit cum sa fac, pe de-o parte era mai lejer la un roman ca puteam sa-i explic ce si cum pe limba mea, dar pe de alta parte toti erau undeva in centru, ceea ce necesita o deplasare cu metroul si cu Julia in carucior, ca nu puteam sa o pun in port bebe ca nu aveam dupa aia ce sa fac pe scaun la doctor. In concluzie dupa ce m-am tot gandit cum sa fac sa-mi fie mai simplu, m-am hotarat sa merg la cel mai apropiat dentist, indiferent de ce origine era. Asa ca am intrat pe net si am inceput sa sun, aici e o alta problema cu sunatul sa-mi fac programare. Dupa adresa am ales cel mai aproape, pentru a putea merge cu caruciorul pe jos. Am sunat si bineinteles ca mi-a raspuns robotul pe care a trebuit sa-l sun de doua ori ca sa ma prind ce zice. In fine, zicea ca medicul e in vacanta si ca revine luni. Am lasat mesaj si luni m-au sunat sa-mi faca programarea. Toate bune si frumoase, in sfarsit aveam programare la dentist. Citește în continuare

8-iulie-2010 Posted by | Despre viata noastra, Romania VS Canada | , , , , | Un comentariu

Protejat: Mucenici


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza, te rog introdu parola mai jos:

10-martie-2010 Posted by | Despre viata noastra | , , , , , | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

De-a mama si de-a tata


Va mai amintiti de jocul acela tampitzel pe care il jucam cu mare placere cand eram copii? Paraca si acum imi amintesc… „hai sa ne jucam de-a mama si de-a tata!!!”.

La vremea aceea parea interesant sa jucam rolurile de parinti. Ce mare lucru… taiam frunze si amestecam cu noroi si ziceam ca facem mancare… cateva pietricele erau desertul… venea si tata de la serviciu… „ti-ai facut temele?”… „treci in camera ta”… „nu ai voie pe afara cu copiii”… „hai cu tati sa reparam Dacia!”

Acum a venit vremea sa „ne jucam” de-adevaratelea…

Incet-incet incercam sa ne intram il rolurile de parinti. Nu avem incotro. Trebuie sa incepem incet-incet sa ne adaptam programului pe care il impune Julia. Danutza trebuie sa hraneasca copilul la fiecare 2-3-4 ore… prin urmare trebuie sa isi ia adio de la vremurile cand dormea in continu 6-7-8 ore… Taticu’ este un pic mai privilegiat din punctul asta de vedere. El nu trebuie sa se trezeasca noaptea asa des. Mamica incearca sa il menajeze pentru ca de dimineata tati trebuie sa plece la serviciu sa aduca bani.

Julia lu' taticu

Cat stau acasa si sunt treaz incerc sa mai rezolv din problemele casei si sa o ajut pe Danutza cu ce pot (schimb scutece, spal fetitza, o ragai…)

Faptul ca acum Julia mananca foarte des ne cam limiteaza aria de miscare. Practic nu poti pleca mai mult de doua ore undeva. De obicei incercam sa mai iesim sa facem cate o plimbare scurta in cartier, sau sa facem cateva cumparaturi rapide…………. Citește în continuare

4-martie-2010 Posted by | de-a mama si de-a tata | , , , , , , | 3 comentarii