Danutzii de peste ocean

"Daca vrei sa cunosti intr-adevar pe cineva, trebuie sa calatoriti impreuna."

Pattern de imigrant…


O sa imi permit sa folosesc acest termen, inspirat de un bun prieten al meu…

Ce este un pattern?… pai in romana i-as spune sablon… o structura/situatie care se repeta de atatea ori aproape identic, incat ai putea sa creezi o axioma pe baza lui…

Ei bine de aproape doua saptamani, ne luptam cu pattern-ul de care se pare ca se lovesc toti noii imigranti in Canada… Inca de anul trecut, aproape toti romanii pe care ii cunoastem ne-au avertizat ca in primii 2 ani o sa ne inbolnavim de toate bolile posibile… toti au trecut se pare prin asta.

Dupa ce un virus (pe care nici acum nu stiu cum il cheama, dar stiu ca era prin intestine) a reusit sa ma dea cu capul de rezervorul de la WC, sambata, Julia nu a mancat nimic toata ziua din cauza ca vomita absolut tot ce ii dadeam sa manance… a trebuit sa ii dam o zi intreaga un lichid scarbos care se cheama „electrolit”… Iar de vreo doua zile a apucat-o si pe Danutza o durere de stomac, ameteli, stari de voma, lipsa de pofta de mancare sau de baut orice…

Slava Domnului ca ne simtim acum toti trei muuuuult mai bine… se pare ca aceasta criza a trecut…

Azi dimineata am dus fetitza la gradinita… Amelie, educatoarea Juliei, ne-a intampinat dupa ce vreo saptamana nu o mai vazusem decat pe inlocuitoarea ei… Abia am inceput sa ii explic ce patise Julia in timpul weekendului, ca deja mi-o taie brusc… „Gripa sau Gastro – astea sunt epidemiile de sezon. In fiecare an se intampla… e normal… eu tocmai am avut… azi colega mea inlocuitoare a luat si ea virusul. Nu va faceti griji”.

Nu stiu ce e exact „Gastro”… banuiesc insa ca este denumirea generica a vreunui virus la nivelul stomacului se pare ca asta au avut Julia si Danutza… oricum ce am avut eu, in mod sigur nu au avut si fetele mele… la mine s-a manifestat si cu temperatura si frisoane…

Urat pattern… nu stiu de ce, insa termenul asta va ramane in mintea mea inconjurat de o aura negativa… nu-mi plac rutinile oricum…

Reclame

17-ianuarie-2011 Posted by | Despre viata noastra | , , , , , | Lasă un comentariu

Protejat: Gradinita „Plateste-Nimicul-Prestat”


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza, te rog introdu parola mai jos:

5-decembrie-2010 Posted by | de-a mama si de-a tata, Despre viata noastra | , | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Julia are 10 luni


Ieri Julia a implinit 10 luni.

De-a lungul ultimei luni am facut progrese…

Iat-o pe Julia cum bea singurica din biberon. Dovada clara ca omul se naste lenes, iar foamea si nevoia il face harnic…

Deja de o luna, Julia frecventeaza gradinita. Tot de o luna, Danutza munceste… A avut noroc sa gaseasca de lucru cam in acelasi timp cu inceperea gradinitei Juliei. Deja Julia s-a acomodat foarte bine… as putea sa spun ca, chiar ii place la gradinita… cand ma duc sa o iau acum aproape ca nici nu ma mai baga in seama, spre deosebire de primele doua saptamani cand, daca ma vedea o lua la fuga in patru labutze spre mine.

A inceput sa se ridice in doua picioruse, tinandu-se de orice.

 

Julia in doua picioare

Pentru mai multe poze, click pe poza!

Tot luna asta a inceput sa bage singurica mancarea in gura. Face o gramada de mizerie… dar cui ii pasa… ne bucuram ca mananca singurica… e o delectare numai privind-o…

Acum o saptamana am primit o vizita de la niste prieteni din SUA. Au venit si cu Sebica… tanarul american de aproape 2 luni… tinerel, frumusel… Julia abia astepta sa il cunoasca mai bine… dar se pare ca nu prea s-au inteles… unul in quebecoasa, altul in americana… dar in mod sigur au facut contact… iata aici un filmulet de full-contact…

Dupa care s-au mai imprietenit… Julia, fiind mai mare chiar i-a facut cadou leaganul ei de cand era mica…

Cam asta a fost ultima luna a Juliei… creste vazand cu ochii…

3-decembrie-2010 Posted by | de-a mama si de-a tata, Despre viata noastra | , , | 3 comentarii

Am inceput gradinita


De la inceputul saptanii (16.oct.2010) am dat-o pe Julia la gradinita.

Intai cateva cuvinte despre sistemul de gradinite din Montreal.

Ca si la sistemul medical, se pare, gradinitele se afla in inferioritate fata de nevoile populatiei. De cand am ajuns aici, am fost sfatuiti sa aplicam la gradinite cu un an inainte de a se naste copilul. Absurd binenteles tinand cont ca nici macar nu stii cand se naste exact, cum o sa il cheme sau unde o sa locuiesti peste 1-2 ani cand in principiu se disponibilizeaza un loc la gradinita la care ai aplicat. Insa asa stau lucrurile aici. Desi am aplicat pentru gradinite de mai bine de 1 an, nu am primit nici un fel de confirmare de la acestea.

Exista mai multe tipuri de gradinite:

Dupa pretz: exista gradinite finantate de guvern si gradinite nefinantate. Guvernul considera ca pretul minimal pentru o gradinita este de 7$ / zi. Fapt pentru care ofera 2 tipuri de subventii: una direct anumitor gradinite, astfel incat pretul final pe care trebuie sa il plateasca parintii sa fie de 7$, sau subventii oferite parintilor, in cazul in care acestia aleg sa isi dea copilul la o gradinita particulara (nefinantata). In al doilea caz, guvernul iti returneaza pana la 75% din ceea ce depaseste cei 7$ minimi, in functie binenteles de venitul familial.

Dupa marime: exista gradinite in mediu familial si gradinite „mari”. Gradinitele in mediu familial sunt de obicei acele gradinite organizate la oameni acasa. Adica cineva care vrea sa aiba grija de copiii altora poate sa isi deschida o gradinita chiar in casa in care locuieste. Gradinitele „mari” sunt acele gradinite bine structurate cu peste 20-30 de copii, cu personal calificat, etc.

In ambele cazuri, legile sunt foarte clare si foarte stricte. Fiecare copil trebuie sa aiba parte de un anumit grad de atentie (de exemplu un matur nu are voie sa ingrijeasca mai mult de 6 copii concomitent), fiecare copil trebuie sa beneficieze de anumite standarde de spatii de joaca, de anumite standarde de igiena si siguranta. Toate aceste standarde sunt indeaproape si strict controlate periodic de inspectori.

Asadar, revenind la Julia:

Julia

La decizia cu gradinita pentru Julia au coroborat mai multi factori. Aici poti incepe gradinita la orice varsta. poti sa duci copilul si de la 2 luni (asumandu-ti binenteles riscurile de rigoare). Julia are deja 8 luni jumatate. Desi ne-ar fi placut sa o ducem mai tarziu la gradinita, a trebuit… Gradinita pe care am gasit-o se deschidea pe 16, si daca o pierdeam si pe asta, nu se stie cand mai gaseam alta gradinita disponibila… Danutza trebuie sa isi gaseasca de munca, iar daca incepe iarna este din ce in ce mai greu… Julia s-a plictisit deja de „casa”, are nevoie sa descopere, sa vada lucruri noi… iar iarna oricum nu prea poti iesi cu ea pe afara… nu in ultimul rand situatia financiara…

Gradinita pe care am gasit-o este una „mare”, nou-noutza, personal calificat „cu diplome”, foarte scumpa – 35$/zi, asta inseamna 750$/luna, insa se afla in drumul meu spre serviciu, deci foarte aproape.

Prima saptamana a fost „de acomodare”. Adica nu a lasat-o timp intreg, ci cel mult jumatate de zi. A inceput treptat cu jumatate de zi impreuna cu mamica, dupa care jumatete de zi cu mamica plecata vreo ora… si asa mai departe. Astazi a stat jumatate de zi singurica. Am dus-o de dimineata, iar Danutza a luat-o pe la orele 13.00. Julia se comporta exemplar. Este unul dintre putinii copii care s-au adaptat foarte bine. As putea sa spun ca deja ii place. Se joaca cu copii, cu jucariile, nu mai plange… Sunt o gramada de copii cu „vicii” cum ar fi suzeta, adormitul in brate, adormitul leganat, tinutul in brate non-stop, etc. Noi suntem mandri ca fetita noastra nu are nici un fel de obisnuinte din astea ciudate. Sunt copii care chiar dupa o saptamana nu s-au acomodat… plang in continuu… azi era agitatie mare de exemplu: toata lumea cauta suzeta unei fetite care „nu putea fara” si urla in continuu de ii disperase pe toti.

Saptamana viitoare o sa incepem cu „timp complet”. Sper sa fie ok.

Danutza deja astazi a fost la primul interviu… sa speram ca o sa isi gaseasca repede ceva de munca pana vine iarna.

22-octombrie-2010 Posted by | de-a mama si de-a tata, Despre viata noastra | , , | Lasă un comentariu