Danutzii de peste ocean

"Daca vrei sa cunosti intr-adevar pe cineva, trebuie sa calatoriti impreuna."

Micile placeri ale vietii


Am sa incep cu o mica povestioara care mi-a ramas in minte de mai bine de 2 ani si care cred ca este oarecum relevanta pentru ceea ce vreau sa spun.

Am un unchi care este plecat in SUA de ceva anishori buni. Cand s-a intors in tara cineva l-a intrebat: „Care este cea mai mare realizare pentru tine de cand ai plecat in SUA?”. El a zis: „Cea mai mare realizare este ceea ce simt cand ma duc acasa dupa serviciu, ies pe terasa si admir apusul de soare”. Persoana care i-a pus acea intrebare nu a inteles nimic din ceea ce a vrut sa spuna, nu a inteles de ce a trebuit sa emigreze atat de departe ca sa poata sa sa se bucure de o banalitate pe care ar fi putut foarte usor sa o faca si in Romania.

De cand m-am angajat, sefa mea, quebecoasa veritabila, mi-a spus de nenumarate ori ca una din perioadele cele mai frunoase ale anului aici in Canada este luna octombrie. Motivul pentru care este atat de mult apreciat acest sezon este faptul ca poti admira „cum cad frunzele”. Este luna in care padurile prind culori multicolore si anunta sfarsitul verii si inceputul iernii.

Trebuie sa recunosc ca prima reactie pe care am avut-o a fost: „Bai ce incuiati sunt Canadienii astia… ar trebui sa mai iasa si ei din casa…”. Ma simteam superior pentru ca credeam ca un muntzoman ca mine, care a fost foarte bine conectat cu natura in Romania, este destul de obisnuit cu efectele tomnatice ca sa nu fie atat de extaziat de acest fenomen.

Adevarul este ca in Canada (ca si in SUA cred), oamenii sunt mult mai aproape de natura decat vor fi romanii vreodata. Weekendurile majoritatii canadienilor se petrece in natura. Fie ca sunt drumetii, fie ca viziteaza o padure, un parc, fie ca fac un barbaque, fie sa se plimbe cu bicicletele sau sa calareasca, fie se plimba pe lacuri cu barci/caiace/canoe… toata lumea incearca sa iasa din oras si sa isi petreaca timpul in natura si mai mult decat atat, in familie. Pe unde am fost, se pare ca oamenii sunt in stare sa se bucure de micile placeri ale vietii… un lac linistit cu nuferi, un apus de soare, un peisaj multicolor al unei paduri care isi pierde frunzisul… si mai mult decat atat, pastreaza curatenia naturii lor.

Parc des Chutes Dorwin

Pentru mai multe poze - Click pe Poza

Weekendul acesta am fost intr-unul din zecile de parcuri amenajate din jurul Montrealului. Parc des Chutes-Dorwin se afla intr-un mic orasel la vreo 70km de Montreal. Drumul pana acolo a fost foarte bun si mai ales relaxant. O buna parte de drum este pe autostrada (care acopera partea de distanta) a traseului, iar alta parte a drumului este pe drumuri nationale (care acopera partea de diversitate si anti-stres a drumului). Drumul national strabate mai multe localitati mici care iti dezvaluie un mod de viata aparent relaxant. Case frumoase, gospodarii ingrijite, oameni ne-agitati, tablouri foarte aerisite. Faptul ca nu exista garduri, sau daca sunt sunt foarte mici si mascate de gard viu, aduce peisajului un plus de naturalete.

GPS-ul ne-a dus la fix, dar chiar daca nu aveam GPS, parcurile si zonele cu importanta turistica sunt destul de bine marcate cat sa nu te ratacesti.

Parcul cascadei Dorwin nu era foarte mare. Fara sa exagerez, nu avea mai mult de 5 poteci intercalate, care puse cap la cap nu depasau mai mult de 2 km toate.  Asadar niste vitezomani ca noi, a trebuit sa ne chinuim sa mergem fooooaaaaarrttteeee incet, sa ne oprim la fiecare 200 de metri, sa ne asezam, sa facem poze, sa ne jucam cu Julia sau sa ii dea mamica de mancare… am reusit sa tragem de timp sa vedem tot parcul in mai putin de 2 ore. Principala atractie a parcului era o cascada destul de voluminoasa, nu foarte inalta insa foarte involburata si rapida. Desi foarte mic, parcul reusea sa prezinte cascada din vreo 5-6 puncte de belvedere bine amenajate, cu mici pontoane suspendate sau poduri de lemn. La fiecare 100-200 de metri se aflau panouri informative cu diverse chestii incepand de la specii de plante, flori, pana la geneza peisajului sau legende legate de locul pe care il vizitezi. Micile poteci pun in valoare atat raul de deasupra cascadei cat si de sub cascada, dar si padurea de langa rau. Prin padure, probabil din cauza variatiilor nivelului apei a fost nevoie sa faca poteca suspendata din lemn, astfel poti admira padurea chiar si atunci cand locul este mlastinos.

Pauline (sefa mea) avea dreptate. Culorile padurii in octombrie sunt extraordinare. Clima favorizeaza padurile intercalate foioase/conifere. Astfel toamna, peisajul este intradevar mirific. Verdele brazilor intercalat cu galben-ruginiul frunzelor care se pregatesc sa cada, si mai ales intercalat cu rosul foarte aprins (pe care nu l-am vazut in Romania prea des) al frunzelor unei anumite specii de artar (pentru ca am vazut ca nu toti artarii inrosesc)… o minunatie…

Am reusit sa numar in tot parcul (chiar am fost atent). O singura punga de plastic in apa, si exact 3 cani de carton de cafea aruncate la intamplare. Am vazut si „paisani” care arunca gunoiul la intamplare ca manelistii din Romania, dar am o vaga banuiala ca respectivii sunt imigranti iar obiceiurile sunt din tara lor… stiti voi… padure fara uscaturi…

Reclame

4-octombrie-2010 Posted by | Calatorii, Despre viata noastra, Romania VS Canada | , , , , , , , , | 5 comentarii

Coada e din oameni


Scriu acest mesaj chiar de la coada la care astept deja de mai bine de o ora. Da, sunt si din astea in Canada. La prima vedere ai putea spune ca seamana foarte bine cu cozile comuniste la lapte… Cel putin asta a fost flash-backul pe care l-am avut cand ma indreptam spre coada cozii care parca nu se mai termina. Este ziua in care rezidentii din acest cartier al Montrealului isi inscriu copii la cursuri de inot oferite de municipalitate.
Dupa doar cateva minute de asteptat insa poti observa mari diferente. Pe langa faptul ca este una dintre cele mai civilizate cozi pe care le-am vazut (nimeni nu vocifereaza sau intra in fata sau „tine rand altcuiva), toata lumea este relaxata (nu resemnata) de parca a iesit la plimbare in parc. Cei care au venit cu copiii, ii supravegheaza in timp ce se joaca, altii intra in jocul lor, altii butoneaza telefoanele sau vb la ele, insa cei mai multi citesc carti care le sunt nelipsite din bagajul de mana.
Este clar ca nu este coada cu care ma obisnuisem in RO. Cum spuneam… Coada este din oameni…
A inceput sa ploua. Sunt curios ce o sa se intample cu coada…

7-septembrie-2010 Posted by | de-a mama si de-a tata, Despre viata noastra, Romania VS Canada, Sport | , , , , , | 4 comentarii

Gradina Botanica – Montreal


Weekendul acesta a fost „Sarbatoarea Copiilor la Montreal”

Este unul dintre zecile de evenimente pe care municipalitatea le organizeaza pentru cetatenii Montrealului si nu numai. Cu aceasta ocazie, copiii pot sa isi plimbe gratuit parintii pe la diverse muzee,  concerte sau locuri special amenajate in parcuri… un gen de balciuri micutze, unde copii pot sa se joace, sa manance dulcuri, iar parintii sa se bucure de bucuria lor.

In aceste doua zile (sambata si duminica) doua din gratuitatile de care am profitat toti trei au fost transportul in comun (autobuz, metrou) si intrarea gratuita la Gradina Botanica.

Pentru mai multe poze, click pe poza.

Gradina Botanica din Montreal este una dintre cele mai mari si mai vestite din lume, a participat si a castigat diverse competitii si titluri mondiale „botanice”. Este unul dintre punctele de interes turistic ale Montrealului. Asa ca… hop si noi ca la pomul laudat…

Surpriza a fost una placuta. Asteptarile noastre au fost atinse si pe alocuri depasite.

Aflata chiar in inima orasului, vis-a-vis de Stadionul Olimpic, se intinde pe o suprafata surprinzator de mare avand in vedere locatia centrala urbana. Se poate vedea de la o posta ca se investesc muuuuulti bani si eforturi pentru intretinerea unei minunatii de gradini. Deschisa din Mai pana in Octombrie, ea ofera vizitatorilor ei o gama foarte larga de plante si flori in functie de sezon. Este impartita pe diverse zone delimitate de aria culturala de unde provin plantele (Gradina Japoneza, Gradina Chinezeasca, Gradina Primelor Natiuni – Amerindienii, Gradina Quebecoasa), dar si plante specifice anumitor climate (Gradina Alpina, Gradinile „de sub copaci”, zona serelor si pavilioanelor), sau delimitate de familiile plantelor (Gardina de plante parazite (orhidee), Gradina de Liliac, Gradini de Trandafiri, Gradina plantelor Insectivore, plante veninoase, Gradina de Legume, Livezi de pomi fructiferi).

Este un obiectiv turistic care iti ia cam o zi intreaga sa il vizitezi in intregime, dar care iti ramane in minte si de-abia astepti sa il revezi. Cea mai impresionanta dintre toate ni s-a parut Gradina Chinezeasca iar dupaia cea mai impresionanta prin diversitate Gradina Alpina unde aveau pe langa zeci de specii de conifere, zeci de specii de iarba specifica pasunilor alpine, chiar si flori de campanula sau flori de coltz.

O zona interesanta este si gradina de zarzavaturi din care nu m-am abtinut sa nu mananc niste mure. Era plina de tot ce are romanul in gradina… rosii, cartofi, vinente, castraveti, ceapa, morcovi, vita de vie, porumb… este super.

O alta zona interesanta este zona „Tinerelor gradini” sau „Gradinile pentru Tineri”, unde se tin tot felul de ateliere pentru copii, unde copilul poate participa activ la gradinarit.

Inca un lucru de retinut, faptul ca pentru familii exista posibilitatea de a-ti face abonament anual care costa 60$ (echivalentul a 4 intrari – 15$/persoana), abonament care pe langa intrarea gratuita la Gradina Botanica tot timpul anului iti da acces si la tot felul de activitati, chiar si la alte doua obiective turistice din Montreal (Planetarium si Biodom), si binenteles doua numere din revista publicata de Gradina Botanica.

16-august-2010 Posted by | de-a mama si de-a tata, Despre viata noastra, Pe la prieteni/Prin Oras/Prin parcuri | , , , , , | 9 comentarii

Amintirile…


Cu ocazia implinirii a 10 ani de cand am terminat liceul, cum este si normal, se face faimoasa „Intalnire de 10 ani”. Anuntata cu surle si trambite pe unde s-a putut incepand de la Yahoo!Groups si Facebook si terminand prin clasicele invitatii printate si viu grai, evenimentul cu pricina va avea loc astazi.

Din motive lesne de inteles eu nu voi putea participa la acest eveniment, insa nu am putut sta prea departe. Ca si in vremurile bune cand eram licean, mi-a placut intotdeauna sa ma implic in astfel de evenimente, asa ca am hotarat si de data asta sa fac tot posibilul sa imi aduc contributia.

Am hotarat ca lipsa mea poate fi suplinita intr-o mica masura de un scurt filmulet, in care sa povestesc care au fost realizarile mele din ultimii 10 ani.

Procesul creatiei m-a umplut de nostalgii, m-a transpus in timp si a trezit in mine sentimentele traite in trecut… oameni, prieteni, intamplari…

M-am gandit sa pun acest filmulet pe blog ca si un gand bun trimis tuturor in Romania. Ne gandim la voi si ne e dor…

Vizionare placuta… si nu fiti prea critici… stiu ca nu se ridica la adevarata mea valoare de creatie, insa am fost presat de timp…

7-august-2010 Posted by | Despre viata noastra, Ne gandim la voi... | , , , , , , , , , , | 10 comentarii

Protejat: Niagara


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

24-iunie-2010 Posted by | Calatorii, de-a mama si de-a tata, despre prieteni si familie..., Despre viata noastra, Filme | , , , , , , , , , | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Cum a trecut un an de zile …


Pai anul a trecut repede, dar pot spune ca am avut multe realizari. Printre ele cea mai importanta realizare este, bineinteles Julia. Acum un an si o luna aflam ca o sa fim parinti, am fost speriata pentru ca ne facusem planuri sa venim aici si sa tragem tare sa realizam ceva si apoi sa facem si copii. Copilul insa a avut ultimul cuvant si a trebuit sa ne revizuim planul. Nici o secunda nu regret nimic. Totul s-a derulat foarte rapid, in momentul in care am aflat de Julia. Daca totul parea ca o aventura, venirea aici, dintr-o data era o raspundere foarte mare. Trebuia sa reusim pentru copilul nostru. Initial am crezut ca toata lumea o sa ne zica ca suntem nebuni ca plecam in conditiile astea, dar faptul ca familia ne-a sustinut pana la capat, si pentru asta va multumim, a fost foarte important pentru psihicul nostru, si am mers pana la capat. Am avut curaj sa vin pana aici pentru ca am alaturi un sot minunat in care am o mare incredere si pe care l-as urma pana la capatul lumii, fara sa-mi fie frica de nimic. Ambitia lui si dragostea pentru noi, a facut ca acest prim an, care este de obicei cel mai greu, sa treaca repede si sa realizam multe. Ma ajutat foarte mult prezenta lui la spital si desi a fost greu si a durat mult nasterea, nu mi-a fost nici o clipa frica pentru ca era acolo cu noi trup si suflet. Pentru toate astea iti multumesc si te iubesc. Suntem fericiti si asta se vede, nu avem multe lucruri in casa sau bani sau alte valori materiale, dar avem multa dragoste si intelegere si asta conteaza foarte mult. Cand o vad pe Julia ca zambeste cand vine taticu de la serviciu, si vad sclipirea in ochii lui Danutz cand vine acasa si o vede pe Julia, este un moment magic, pentru mine asta este fericirea si o simt si o traiesc. Si oriunde este Julia si Danutz acolo este ACASA. La cat mai multi ani plini de fericire aici in Canada.  Danutza

17-iunie-2010 Posted by | despre prieteni si familie..., Ne gandim la voi..., Romania VS Canada | , , , , , | 7 comentarii

Protejat: UN AN DE CANADA!


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

17-iunie-2010 Posted by | Despre viata noastra, Ne gandim la voi..., Romania VS Canada | , , , , | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Protejat: A doua masina…


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

12-mai-2010 Posted by | Despre viata noastra, Romania VS Canada | , , , , , | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Protejat: Botezul Juliei


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

20-aprilie-2010 Posted by | de-a mama si de-a tata, despre prieteni si familie..., Despre viata noastra | , , , , , , , , , , | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Intrerupator la baie…


Unul dintre lucrurile cu care a trebuit sa ma obisnuiesc cand am ajuns in Canada a fost (poate cel mai bizar), intrerupatorul de la baie. Tot romanul stie (ca regula de baza si reflex primar) ca trebuie sa aprinzi lumina inainte sa intri in baie, intrerupatorul de lumina din baie fiind in exteriorul baii.

In Canada intrerupatorul din baie este intotdeauna in interiorul baii… ca in orice alta camera dealtfel. Astfel, ca si in dormitor, sau in living, trebuie mai intai sa deschizi usa dupa care sa cauti intrerupatorul…

Credeti ca exista vreo logica?… 

Unul din lucrurile util pe care l-am gasit la intrerupatorul exterior baii este ca sa poti sa faci misto de cineva care este deja in baie… si sa ii stingi lumina… si dupaia „sa te razi” de el…

Un al doilea lucru util ar fi ca e mai usor sa aprinzi lumina din exterior, fara sa iti rupi gatul cautand-ul, insa daca asta e motivul, atunci de ce nu sunt intrerupatoarele exterioare in toate camerele? ciudat…

14-aprilie-2010 Posted by | Diverse... | , | 6 comentarii

Hristos a inviat


Este adevarat ca a inviat cu vreo 7 ore diferenta decat eram noi obisnuiti…

Hristos a Inviat!!!

In primul rand, trimitem un calduros Hristos a Inviat catre toti cei iubiti care nu ne-au uitat si pe care nu i-am uitat.

Citește în continuare

6-aprilie-2010 Posted by | Despre viata noastra, Ne gandim la voi..., Pe la prieteni/Prin Oras/Prin parcuri | , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Protejat: Bisericutze la Montreal


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

29-martie-2010 Posted by | Despre viata noastra | , , , , | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Julia – canadianca


Julia

... we present you... Julia Preda

Ne-a sosit certificatul de nastere (acum vreo saptamana). Oficial fetitza noastra este canadianca.

Acum incep problemele… cand o sa trebuiasca sa ii luam si cetatenia romana… ca birocratia romaneasca ne trimite prin multe locuri pana sa obtinem si certificatul de nastere romanesc. Le trebuie certificatul asta canadian, pe care trebuie sa il apostilezi pe undeva prin Ontario cred, sa platesti nu stiu ce taxe si sa il trimiti la consulatul Romaniei… un proces despre care inca nu suntem informati pe deplin… oricum avem 1 an la dispozitie sa ne informam…

23-martie-2010 Posted by | Despre viata noastra, Romania VS Canada | , , , | 2 comentarii

Henri Coanda


Henri Coanda este una dintre figurile cele mai pregnante in istoria aeronauticii romanesti si mondiale.
Orice roman ar putea sa iti raspunda imediat la intrebarea „ce a inventat Henri Coanda”… primul avion cu reactie, nu?… CORECT.

Henri Coanda

Henri Coanda (1886-1972)

 Ceea ce insa putini romani stiu este faptul ca avionul cu reactie este doar una dintre descoperirile lui Coanda, si nici macar cea mai importanta.

Citește în continuare

11-martie-2010 Posted by | Oameni destepti... | , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Sucrerie de la Montagne


Ieri ne-am hotarat sa iesim la o mica plimbare cu mici influente turistice.
Am consultat pagina meteo a Montrealului. Weekendul asta a fost foarte frumos. A inceput deja sa se simta ca vine primavara. Soare arzator, cu dinti ce e adevarat, insa foarte placut. Atmosfera este una de primavara.
Zapada a inceput sa dispara aproape de tot. Mici fasii de zapada au mai ramas ici si colo pe unde nu au reusit sa intre razele soarelui.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Am vorbit cu Ovidiu si Mary (vecinii nostri din bloc) si am hotarat.
Duminica trebuie sa iesim la plimbare… undeva frumos… o „Sucrerie”

Citește în continuare

8-martie-2010 Posted by | Calatorii | , , , , , , , , , , | Un comentariu