Danutzii de peste ocean

"Daca vrei sa cunosti intr-adevar pe cineva, trebuie sa calatoriti impreuna."

Protejat: Munca la negru


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

Reclame

12-ianuarie-2012 Posted by | Munca, Romania VS Canada | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Return Policy


Au trecut si sarbatorile cu toata nebunia lor.

In Canada, cum am mai spus-o poate Craciunul este un sezon mai mult comercial. In fiecare an totul se petrece cu o fidelitate de invidiat. Cumparaturile pentru Craciun incep pe undeva pe la sfarsitul lui octombrie – inceputul lui noiembrie. Asa se face ca daca nu esti destul de abil, in ajunul craciunului nu mai gasesti nimic de cumparat… se rad toate galantarele… promotii peste promotii, ca sa nu mai vorbim de deja celebrele „Black Friday” si „Boxing Day” zile in care oamenii se calca literalmente in picioare pentru reduceri. Nebunia venita de la americani, a prins binenteles si in Canada, insa nu la aceeasi intensitate. Ofertele nu sunt atat de atragatoare ca in SUA, si pentru asta nici oamenii nu se omoara ca acolo.

In sfarsit nebunia a trecut. Anul nou trece aproape neobservat. Majoritatea oamenilor se odihnesc pentru a incepe noul an muncitoresc. (In Canada sunt doar 2 zile libere legal – una de craciun si una de anul nou… de fapt Canada este una din tarile in care sunt celele mai putine zile libere legale si concedii pe an, si binenteles nu exista concediu medical… dar asta e o alta poveste)…

Lumea a inceput sa arunce deja brazii de craciun… evident… daca i-au cumparat din Noiembrie…

La multi ani 2012

La multi ani 2012

Nebunia cumparaturilor de sarbatori, se transforma subit in nebunia retururilor de ianuarie.

Unul din lucrurile cu care nu eram deloc obisnuit din Romania este returnarea cumparaturilor. Practic, indiferent care este motivul, orice ai cumparat se poate returna in general in termen de 30 de zile la magazinul de unde l-ai cumparat. Conditiile: sa mai ai inca ambalajul (nu mereu insa), si sa ai factura cu care ai cumparat-o.

Ceea ce ridica acum alte obiceiuri de peste ocean, cum ar fi cadoul cu factura atasata, ca in caz ca nu iti place, sa poti sa il returnezi… care intra in contradictie cu obiceiul romanesc de jupuire/taiere/rupere a pretului de pe cadou.

Majoritatea magazinelor iti dau credit de magazin (adica bani pe care poti sa ii folosesti numai in magazinul lor), insa sunt alte magazine care pur si simplu iti returneaza banii.

Sunt multe si diferite politicile de returnare de la un magazin la altul, insa ce este cert, este ca nu vei ramane niciodata cu un produs de care sa nu fii multumit.

Acest obicei da nastere si maniacilor binenteles. Am auzit deseori povesti cu oameni care sunt dependenti de acest obicei. Pur si simplu, daca au sa zicem o petrecere, isi cumpara haine/pantofi/etc., le folosesc, dupa care le returneaza a doua zi… pe motive ca au defecte, sau nu li se potrivesc, sau pur si simplu pentru ca nu le mai place. Genul asta de oameni insa scapa de cateva zeci de ori, insa ajung sa fie recunoscuti, si pusi pe liste negre, astfel ca nu li se mai permite sa returneze.

Azi am fost la magazin sa returnez un filtru de apa care nu se insuruba bine la chiuveta… nu am rezistat sa stau la o coada interminabila… o sa ma duc alta data.

 

Quick  Update:

Zilele trecute am fost la un magazin si am aflat ca pe langa bonul fiscal imi poate elibera si un „bon nefiscal (Cadou)”, adica un bon identic cu cel fiscal insa fara preturi, in caz ca vrei sa il faci cadou cuiva. Astfel cadoul nu va avea pretul afisat, in schimb acel bon este valabil daca bunul respectiv are un defect / nu e pe plac / nu i se potriveste persoanei careia i-ai facut cadoul si vrea sa il returneze/schibe…

2-ianuarie-2012 Posted by | Despre viata noastra, Romania VS Canada | 9 comentarii

Flavour de Romania


Au trecut mai bine de doi ani de cand am parasit meleagurile mioritice.

Un gand subit ne-a aprins o scanteie de dor de tara. Am discutat, am facut calcule, am vorbit pe la servicii sa vedem daca am putea cumva sa facem o vizita pe meleaguri natale.

Asadar, cea mai mare problema cea a concediului  de la serviciu a trebuit luata in discutie. Problema amandoura a era ca nici unul dintre noi nu aveam mai mult de sase luni vechime la locurile de munca. Asta insemna ca nu puteam beneficia de concediu cu plata. Alta problema era apropierea sarbatorilor, perioada in care noii angajati sunt „sacrificati” la locul de munca, pentru ca altii cu senioritate sa isi poata petrece sarbatorile prin locuri exotice sau cu familia. Asadar, singura perioada in care puteam sa ne luam concedii fara plata era la sfarsitul lui Octombrie.

Binenteles ca pentru o calatorie de mai mult de 26 de ore dus-intors si peste 2000 de dolari, trebuia sa ne luam macar doua saptamani.

O alta varianta ar fi fost dupa sarbatori, insa riscam sa ne prinda 2 anisori cu pitica, caz in care eram obligati sa ii luam loc in avion, adica inca vreo 800$.

Asadar, ne-am hotarat: 16 octombrie pana pe 27 octombrie.

Ne-am facut bagajele cu doar 1 zi inainte. Entuziasmul ne lipsea cu desavarsire. Numai gandul la drumul atat de lung parca ne demoraliza complet. Am reusit sa umplem doua geamantane cu haine si cateva cadouri simbolice.

Andrei ne-a dus la aeroport. Actele la vedere, bagajele la cala, biberonul cu lapte in rucsac, somniferul pentru Julia la indemana.

Avionul era un airbus de vreo 450 de locuri. Speram la asa un avion sa gasim un loc liber pentru Julia… ghinion. Avionul era plin ochi. Ba mai mult, era o adevarata gradinita la coada la imbarcare. Cel putin 20 de copii de toate varstele. Nici nu apucam sa ne suim in avion, ca Julia a inceput o criza de nervi cu urlete, zbateri, agitatii, de abia o mai tineam in brate. Nu apucasem sa ii dam somniferul, speram ca o sa adoarma singurica, pentru ca se cam apropia ora ei de somn. Acum sa va explic cum sta treaba cu somniferul. Exista un somnifer/calmant foarte slab pentru „calatorii” – Gravol, adica pentru toate „raurile” de calatorie: rau de masina, rau de mare, rau de autobuz, rau de avion, etc. Farmacistul iti recomanda sa il administrezi cu jumatate de ora inainte de calatorie. Problema este ca in cazul avionului, iti mai recomanda ca dupa decolare sa ii dai copilului sa manance sau sa bea ceva ca sa i se desfunde urechile… asadar, un pic de contradictie… ca daca ii dai somnifer inainte, nu poti sa ii mai dai sa pape dupa, si daca sta cu urechile infundate, poate sa se complice in otite sau mai stiu eu ce…

Aproape 2 ore in continuu a urlat si s-a zbatut Julia, fara sa putem sa ii facem nimic. Plimbatul era exclus din cauza turbulentelor. Nici culcata nu puteam sa o punem pentru ca ne obligau sa o tinem vertical cu centura de siguranta atasata. La un moment-dat toata lumea din jurul nostru se mutase in capatul celalat al avionului, la coada la toaleta. O bunicutza s-a oferit sa calmeze copilul ea insasi, eram exasperati, imi venea sa deturnez avionul si sa ne intoarcem acasa la Montreal. De baut nu reuseam sa ii dam sa bea nimic, nici sa manance. I-am fortat un pic de Gravol… nu stiu cat a intrat, pentru ca il scuipa… intr-un final a adormit… insa cosmarul avea sa reinceapa peste nici 3 ore… a fost cumplit.

Escala la Paris a fost usoara, ne-am incadrat in timp, insa tot dificil cu Julia, pentru ca era inca obosita… nu dormise decat cateva ore, iar la Paris era deja ziua si avea impresia ca trebuie sa se trezeasca… nu ne intelegeam deloc cu ea… era foarte nervoasa si capricioasa… in avionul spre Bucuresti a dormit tot drumul si nu ne-a mai dat de furca, insa este cumplit sa stai nemiscat pe scaun cu copilul in brate, fara sa poti sa faci nimic de frica sa nu il trezesti.

In Romania, cel mai incantati am fost de intalnirile cu oamenii de care ne era dor si carora inca le mai pasa de noi si nu ne uitasera inca.

Regretul a fost ca nu am reusit sa petrecem atata timp cat ne-am fi dorit cu toata lumea. Eram constienti ca viata in Romania nu o sa se opreasca pe loc doar pentru ca am aterizat noi acolo, oamenii se vor duce la servicii, vor fi ocupati cu problemele cotidiene… stiam asta, si multumim pentru timpul pe care si l-au rupt ca sa il petreaca cu noi chiar si doar pentru cateva ore.

Nici nu stim cand s-au dus 10 zile, insa, parca ca intr-un vis eram din nou pe acelasi aeroport ca acum doi ani si mai bine.

Am reusit sa mergem si la Medlife sa ne facem niste analize generale… suntem bine, sanatosi tun… vroiam sa fim siguri ca Julia este ok cu urechile, pentru ca nu prea manca… era ok si ea… dar ca in purul stil romanesc cu care ne dezobisnuisem, doctorita i-a prescris repede niste picaturi de ureche… doar asa preventiv… ca „cine stie”…

Ca impresii generale despre Romania…

  • nu am gasit prea multe schimbari timpul a stat in loc.
  • oamenii sunt posaci si agitati… rar vezi un zambet amabil. Am intrat intr-un restaurant mai de fitze. Dupa vreo 15 minute de asteptare, ne-am saturat si am strigat chelnerul care ne-a apostrofat „De ce strigati asa, ce, m-ati vazut ca stau degeaba?”… poate avea dreptate omu’, ca era ocupat, dar asa ceva nu zici la niste clienti…
  • condusul in Bucuresti cel putin este mult mai plin de adrenalina decat in Montreal
  • mi s-a parut ciudat sa parchez masina fara sa platesc parcare… in centrul Montrealului nu exista locuri de parcare gratuite
  • masinile sunt parcate in toate directiile si pe unde se apuca.
  • ne-au impresionat placut pasajul Basarab, mall-ul de pe Timisoarei (AFI sau asa ceva) si centrul vechi al capitalei – singurele noutati pe care am apucat sa le vedem.
  • s-au ieftinit aproape la jumatate apartamentele in Bucuresti fata de cand am plecat.
  • jumatate din fostii colegi de serviciu ori sunt someri ori lucreaza prin alte parti
  • KFC-ul inca e mult mai tare decat in Canada
  • Steaua e pe locul 8 si Serban Huidu a omorat 3 oameni si cel mai probabil o sa fie achitat.

1-noiembrie-2011 Posted by | Calatorii, de-a mama si de-a tata, despre prieteni si familie..., Despre viata noastra, Romania VS Canada | 11 comentarii

Au trecut 2 ani de cand…


Si iata ca am facut si noi doi ani de Canada. Nici nu ne-am dat seama cand au trecut. Parca ieri aterizam pe aeroportul din Montreal. Autostrada suspendata care strabate orasul de la aeroport pana acasa, a fost unul din primele lucruri la care am ramas cu gura cascata… au urmat si altele… acum, ne par lucruri normale, cotidiene. Am inceput sa traim in acest mediu, sa ne obisnuim cu el si cu modul de viata. Am inceput sa uitam cate un pic din ce era acasa… lucuri marunte… de exemplu vorbeam zilele trecute cu Danutza si nu ne mai aduceam aminte cat cheltuiam in medie la iesirea saptamanala in Carrefour… Am pus insa pe o lista ceea ce inca imi mai aduc aminte, si ce simt ca s-a schimbat in doi ani de Canada…

Si ca sa fiu absolut precis am sa incep asa:

„Sunt cel putin doi ani de cand…”

  • nu am mai vazut caini comunitari.
  • nu am mai apasat pe vreo clantza (aici sunt bile pe care le rasucesti)
  • nu am mai gatit cu gaze
  • nu am mai vazut radiator cu elementzi
  • nu am mai circulat cu trenul, tramvaiul sau avionul
  • nu am mai facut nici o depasire pe contrasens (nu a fost nevoie)
  • nu am mai vazut carutze pe strada
  • nu am mai intrat intr-o biserica crestin-ortodoxa.
  • nu am mai auzit manele
  • nu am mai vazut Logan-uri
  • nu am mai vizitat obiective turistice mai vechi de 400 de ani
  • nu am vazut munte, mare sau ocean
  • nu am mancat Poiana sau RomTricolor
  • si in sfarsit, poate cel mai mare dor ne e de cei dragi din Romania pe care nu i-am mai vazut in carne si oase…

Si ca articolul sa nu para prea negativist cu atatea „nu”-uri insirate, iata si cateva exemple cu „da”-uri

  • da, o ducem mult mai bine financiar (avem cont de economii / da, avem planuri ca in maxim 2 ani sa ne luam casa – lucruri care ne lipseau in Romania, nici nu indrazneam sa ne gandim la ele)
  • da, am incercat si am reusit sa vedem locuri unice si impresionante.
  • da, suntem o familie frumoasa, fericita si implinita.
  • da, avem tot ce ne trebuie in casa.
  • da, avem niste joburi bune, si perspective de si mai bune in viitor.

16-iunie-2011 Posted by | Ne gandim la voi..., Romania VS Canada | 10 comentarii

Protejat: Campanii anti-Canadiene


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

5-aprilie-2011 Posted by | Romania VS Canada | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Internationalizare…


Astazi a fost ziua internationala a femeii.

In primul rand, o primavara cat se poate de frumoasa tuturor femeilor, si toate gandurile calde din partea noastra.

Profit cu ocazia asta de ocazie, si o sa imi exprim nelamurirea si intr-un fel indignarea referitoare la termenul „international”.

Ar trebui toata lumea sa stie ca „International” nu inseamna tot globul pamantesc, ci este un termen interpretabil. Daca cautati pe wikipedia despre ziua internationala a femeii, veti avea probabil ca si mine cateva surprize. Pe de-o parte veti intelege ca „international” nu se refera decat la o mana de tari, iar pe de alta parte veti afla ca aceasta zi are radacini comunist-socialist-politice. Ideea a pornit din fostul bloc comunist sovietic, si era o sarbatoare a „realizarilor femeii pe plan politic, social si economic”.

Treaba cu „internationala” nu se rezuma doar la ziua asta.

La fizica mi-am tocit creierii sa invat care erau unitatile de masura „SI”, adica in Sistem International. Ni se explica foarte clar la vremea aceea ca exista niste conventii internationale care sunt unice pe tot globul… Explica-i asta americanului sau canadianului (in afara de Quebec)… care nici nu vrea sa auda de metru, litru sau gram… totul se discuta in mile, yarzi, feet, inch, galoane, uncii, tee-spoon, etc…

Tin minte ca am intrebat la un magazin un vanzator cat costa metru patrat de mocheta… avea pretul in Yarzi patrati… nici google converter nu l-a ajutat (ca nu stia ce sa ii ceara binenteles).

8-martie-2011 Posted by | Ne gandim la voi..., Romania VS Canada | Un comentariu

Azi-dimineata, furtuna de zapada…


De fapt, inainte sa vin in Canada, imi inchipuiam ca „furtuna de zapada”, este o chestie extrema, o grozavenie, ceva de speriat.

In fapt, asa-numitele „Snow storm” sau „Tempête de neige”, nu sunt altceva decat „caderi de zapada”, adica, cand ninge in principiu cateva ore in sir, brusc si cu debit (mare sau mic)… asadar, acest fenomen nu este neaparat extrem, ci mai degraba surprinzator, ca vine din senin, si depune zapada (nu neaparat foarte multa) intr-o perioada relativ scurta te timp. Au fost de-a lungul acestei ierni cateva „furtuni de zapada” pe care le-am categorisit ignorant… „ninge afara”… dar despre care aflam cateva momente mai tarziu de la radio ca se cheama furtuni…

Ieri insa a fost o furtuna serioasa (cred ca cea mai serioasa din aceasta iarna). Desi nu era foarte frig, zapada a inceput sa cada dintr-o data cu fulgi mari si desi… pe strazi zapada se asezase deja in straturi de 2-5 cm de zapada batatorita, sub care pandea linistita gheata formata de ploaia de dinaintea ninsorii… Era cam criminal… la cea mai mica ciupitura a franei, masina incepea deja sa „danseze”. Desi era un vals generalizat de masini pe strada, totusi nu se intampla nimic grav, parea un vals controlat… binenteles ca la radio anuntau accidente… sunt inevitabile pe o vreme ca asta… si soferi prosti care sa favorizeze mici ciocniri sunt slava domnului… Cu viteza insa nu indraznea nimeni sa circule… nici chiar cei „dotati” cu barci 4×4…

Am profitat de patinoarul extins in parcarea goala a gradinitei Juliei, ca sa fac niste viraje cu frana de mana… m-am distrat un pic… Masinile de dezapezit cu lama faceau o treaba buna ca luau zapada de pe strada, insa in acelasi timp lasau in urma luciul ghetii de sub zapada… cam infiorator…

La viteza aproape de relanti, cel mai frumos lucru este sa admiri peisajul lasat de furtuna… masini patinande, unii soferi (mai ales soferite) stangace, care nu reusesc sa porneasca de pe loc de la stop, oamenii inarmati cu lopeti si maturi care incearca sa isi scoata masinile din locul de parcare… e un spectacol care trebuie sa recunosc are farmecul lui…

La serviciu, am reusit sa infig masina intr-un maldar de zapada de pe marginea strazii… parcare permisa binenteles… tot cu stilul fortzat am si scos-o din maldar cand am plecat acasa.

 

7-martie-2011 Posted by | Despre viata noastra, Romania VS Canada | , , , , | Lasă un comentariu

Protejat: Politist si Cersetor


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

25-februarie-2011 Posted by | Romania VS Canada | , , , , | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Protejat: Recorduri personale pentru Danutz


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

9-ianuarie-2011 Posted by | Despre viata noastra, Romania VS Canada | , , , , , | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Film Romanesc in Canada???


Noi nu ne uitam prea des la televizor.

Ovidiu ne-a dat un televizor mic, insa este mai mult de decor in casa, principala lui functie fiind de „antifurt” adica ii dam drumul cateodata sa mearga cat nu suntem acasa, doar ca sa se auda ceva dinauntru.

Antena am improvizat-o eu dintr-un umeras si prindem vreo 6 programe.

Ieri Danutza zappa printre cele 6 programe, si cand… surpriza… Mircea Diaconu… Era tanar, imbracat intr-un costum de trening… si vorbea franceza… sau ma rog… el ar fi vorbit romana insa filmul era dublat in franceza…

Era un film numai cu actori romani de prin 1990 – Campioana… povestea unor tinere gimnaste… cu un aer un pic comunist, desi a fost lansat dupa revolutie, insa probabil filmat in perioada comunista. Aici e o imagine din film rulat la TVRi… probabil in limba romana

Campioana 1Campioana 2

Cautand pe net, mi-am dat seama de ce totusi rula un film romanesc la televizoarele canadienilor… este de fapt o coproductie Romano-Canadiana, in care producatorul si scenaristul montrealez Rock Demers si-a pus amprenta, el fiind o emblema cinematografica in Canada pentru faptul ca a demarat si promovat filmele cu si pentru copii.

Am vizionat doar cateva minute filmul, insa ne-am pierdut rabdarea pentru ca era urat dublat… Am simtit insa un pic de mandrie vazand actori romani consacrati, peisaje din mirifica Romanie comunista, cetatea Deva, nume scalcite de dublajul francez ale personajelor… miscandu-se sub sigla unui program tv canadian…

2-ianuarie-2011 Posted by | Filme, Romania VS Canada | | Un comentariu

La multi ani Romanilor…


Aseara am primit prima urare de la multi ani de 1 decembrie… urmat de un „…sau ma rog…” parca soptit in barba…

Am simtit in tonalitatea vocii lui ca urarea este de prisos…

Este adevarat ca am parasit Romania. Nu am facut-o pentru ca uram tara sau oamenii. A fost o alegere pentru viitor… buna, rea… timpul va spune. Pana acum eu zic ca a fost buna. (Boris probabil ca o sa zica „mai vorbim peste vreo 2-3 ani”).

Aceasta alegere insa nu neaga faptul ca suntem inca romani. Vorbim romaneste, actele spun ca suntem tot romani, cei mai buni prieteni de aici sunt tot romani. Avem tricolorul si pamantul romanesc pe perete agatat langa crucea crestina, tresarim cand auzim vorbindu-se romaneste prin supermarketuri, ni se umple inima de placere cand se vorbeste de bine de Romania si judecam pe cei care o judeca (desi cateodata au dreptate). Julia este si ea romanca.

Nu vom renunta niciodata sa fim romani, cum probabil nu vom reusi niciodata sa NU fim imigranti in Canada sau emigranti din Romania… stim asta, si de aceea nu vom fi niciodata dezamagiti ca „suntem priviti ca imigranti” sau ca „nu vom fi niciodata integrati”. Stiam asta de cand am plecat… nu ne-am facut iluzii desarte…

Stim ce si cine suntem.

Asa ca ii multumesc sincer pentru urare.

LA MULTI ANI ROMANILOR!

1-decembrie-2010 Posted by | Despre viata noastra, Ne gandim la voi..., Romania VS Canada | , , , | 4 comentarii

A-nceput de ieri sa cada…


De ieri iarna a inceput sa isi intre in drepturi si la Montreal. Dupa ce frontul atmosferic rece ne tot dadea tarcoale in ultimele doua saptamani, iata ca pana la urma nu am mai scapat.

Ieri am fost martorii primului fenomen serios de „verglace”(fr) (sau „freezing rain”(en) sau pe romaneste, polei) de cand suntem in Canada, si sincer nu imi amintesc sa fi vazut asa ceva in Romania. Este vorba de simplul fenomen al inghetarii ploii dupa ce cade pe pamant, acoperind totul cu un strat subtire de gheata, precum sticla. Asta mai vazusem in Romania, insa stratul de gheata care s-a format era mai mare decat vazusem vreodata… mai gros de 1 cm…

Danutza se trezise ca de obicei la 6 dimineata sa plece la serviciu… dupa o ora de asteptat in statia de autobuz… a hotarat ca este de prisos sa inghete degeaba, si s-a intors acasa. Se pare ca pe un astfel de fenomen, autobuzele nu se pun in miscare pana ce nu se remediaza situatia… asadar ce i-a recomandat un coleg de serviciu la telefon a fost sa se intoarca acasa si sa deschida radioul pentru a afla cand se pun in miscare autobuzele.

Traficul in Montreal a fost paralizat pana pe la ora 7:30-8:00. Accidentele au ingreunat si ele transportul… se pare ca pe polei nici cele mai bune cauciucuri de iarna nu te ajuta.

Alte fenomene care apar odata cu poleiul sunt „zgarierea parbrizelor” si „craparea parbrizelor”. Majoritatea masinilor trecute de 5-10 ani au parbrizul foarte zgariat. Mi-aduc aminte la prima masina (Dodge Shadow), parbrizul era atat de tare zgariat, incat daca imi batea soarele din fata, nu mai vedeam nimic prin el… Majoritatea oamenilor se grabesc sa plece la serviciu cu masina, si atunci „forteaza” curatarea parbrizului de polei cu niste „scule” care sparg poleiul dar in acelasi timp zgarie parbrizul… Cei mai cumpatati, care se scoala cu 10-15 minute inainte si dau drumul la motoare ca sa incalzeasca parbrizele ca sa se curete mai usor, dau de alta belea… craparea parbrizelor. Se pare ca multe masini au parbrizul spart la baza de jos al acestuia din cauza ca exact acolo bate dezaburirea (incalzirea parbrizului), insa restul geamului este inca foarte rece si datorita acestei diferente de temperatura (incalzire locala) se crapa parbrizul… cum o dai, nu o nimeresti…

Mai mult de atat… in Canada exista o lege care zice ca daca ai de gand sa stai pe loc cu masina mai mult de 3 minute, esti obligat sa opresti motorul pentru a nu polua. Se pare ca daca vrei sa incalzesti masina cu motorul pornit… poti sa iti iei amenda din cauza ca merge motorul si masina sta pe loc… atunci sistemele de pornire la distanta cu care sunt dotate majoritatea masinilor aici este inutil, riscant…

 

Prima Zapada 2010

Prima Zapada 2010

Astazi a dat si prima zapada. Nu ceva care sa te sperie… ninge linistit… s-au depus aproape 5-7 cm in timpul acestei nopti.

27-noiembrie-2010 Posted by | Despre viata noastra, Romania VS Canada | , , , , | 8 comentarii

Protejat: Drepturi si Obligatii in particular


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

24-noiembrie-2010 Posted by | Despre viata noastra, Munca, Romania VS Canada | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Cauciucuri de iarna


Pentru ca am vazut ca asta este subiectul zilei in Romania (v-am spus ca ma mai uit la Mircea Badea din cand in cand)…

Iata cum stau treburile aici.

Nu sunt sigur despre restul Canadei, insa in Quebec, din 2008, deci relativ recent, s-a votat obligativitatea echiparii masinilor cu roti de iarna incepand de pe 15-Decembrie pana pe 15-Martie al fiecarui an. Ca orice alta lege care se voteaza in Canada, subiectul este foarte bine dezbatut/combatut/controversat la momentul respectiv… adica pana se voteaza legea. Dupa care nimeni nu mai zice nimic. Toata lumea respecta legea fara sa isi puna prea multe intrebari.

Asadar, noi de cand am venit aici stiam ca iarna trebuie sa ai cauciucuri de iarna.

Nu stiu cum era inainte sa apara legea, insa acum industria cu cauciucuri este extrem de vizibila. Incepand inca din Septembrie apar tot felul de oferte ale magazinelor care comercializeaza cauciucuri de iarna. Se comercializeaza peste tot… chiar si in supermarketuri… iar la service trebuie sa iti faci programare cu cateva zile inainte pentru a-ti putea schimba cauciucurile. Exista service-uri care numai cu asta se ocupa… schimba roti si cateodata si uleiul de motor…

Alta industrie care este destul de dezvlotata este cea a depozitarii cauciucurilor. Adica sunt oferte de intretinere a masinii anuale care iti permit pentru o suma modica lunara sa faci schimbul de cauciucuri, si mai mult… sa iti pastreze ei cauciucurile schimbate, astfel nu mai trebuie sa iti faci griji unde vei depozita 4 cauciucuri mereu… pentru ca mereu vei avea 4 cauciucuri in plus…

Industria cauciucurilor second hand este si ea extrem de vizibila si in general frecventata de imigranti cu masini aproape distruse de ani si rugina, pe care nu mai merita sa iti pui cauciucuri noi, insa este destul de buna sa te deplasezi de colo-colo…

Nu stiu sa va dau date statistice despre dinamica accidentelor odata cu adoptarea legii… insa pot sa va spun ca una din urmari este ca majoritatea oamenilor au renuntat de tot la cauciucurile „de vara” adica alea all season, si poarta si vara tot pe cele de iarna… desi stiu foarte bine ca se uzeaza mai repede, cresc consumul masinii, etc…

17-noiembrie-2010 Posted by | Diverse..., Romania VS Canada | Lasă un comentariu

Flashback…


Zilele trecute, la birou am avut o discutie relaxata pe perioada pauzei de masa cu un coleg.

Trecut de 40 de ani, cu doi copii acasa, tipul se apucase sa ne povesteasca despre fata mai mare ca a ajuns sa intre la facultatea de jurnalistica din Toronto, si ca citez „Finaly, being in Canada pays off!”. Adica, „In sfarsit a inceput sa merite ca suntem in Canada.”

A inceput sa ne povesteasca cat de mandru este de fata lui ca a ajuns la o facultate recunoscuta in toata lumea, ca isi da seama ce oportunitati are si va avea in fata, si mai ales ca primeste o bursa nerambursabila din partea guvernului canadian, care sa ii permita sa termine facultatea fara efortul parintilor.

Din vorba in vorba a inceput sa ne povesteasca si despre trecutul lui si tara lui de origine. Motivul pentru care am scris acest articol este ca povestea lui mi-a produs un flashback foarte familiar…

Zicea ca a parasit tara acum  vreo 5 ani, pentru ca, desi avea o situatie destul de buna, si-a dat seama ca nu poate sa isi creasca copiii intr-o tara practic fara prezent si fara viitor. O tara in care coruptia s-a instalat bine in structurile statului, organizatie de tip mafiot… povestea cum infrastructura tarii lui incepe sa se distruga pentru ca de 30-40 de ani nu se mai ingrijeste nimeni de ea, cum guvernantii fura pe apucate, si nimeni nu poate sa le faca nimic… sanatatea si invatamantul sunt la pamant… povestea cum chiar luna trecuta guvernul acestei tari anunta o lipsa la nivel national de ingineri, medici si profesori… din cauza ca muncitorii calificati au parasit acea tara…

Tipul zicea ca a vandut tot ce avea si a emigrat in Canada impreuna cu sotia si copiii… considera ca este una dintre cele mai bune alegeri din viata lui…

Despre ce tara credeti ca este vorba?

Indicii: NU ESTE ROMANIA!!! Tipul este alb, are un accent britanic de clasa, tara respectiva are 11 limbi oficiale din care el cunoaste la perfectie 5 printre care Engleza, Germana, Daneza si LATINA?!?!?!…

25-octombrie-2010 Posted by | Diverse..., Romania VS Canada | 5 comentarii