Danutzii de peste ocean

"Daca vrei sa cunosti intr-adevar pe cineva, trebuie sa calatoriti impreuna."

Te simti extrem… ia asta…


Am fost si sunt muntzoman. Mi-a placut intotdeauna mersul la munte, sentimentul pe care il ai dupa o lupta cu propriile tale limite, cand ajungi sa tronezi deasupra sublimului, cand soarele cade rosu la apus ca si cand s-ar inclina in fata invingatorului din tine…

Cunosc sentimentul, este atat de frumos ca devii dependent.

Daca in plus ai „norocul” sa treci pe langa o situatie limita, o situatie in care reusesti sa razi in fata doamnei cu coasa, nevoia de adrenalina devine si mai mare. Eu am fost intotdeauna un muntzoman moderat… singura experienta pe care am avut-o in care era sa pic in gol vreo cateva zeci de metri (pe bune, nu cum auzi la stiri) si alte cateva situatii in care imaginatia intrevedea un scenariu mai putin fericit… m-au facut sa fiu un pic mai prevazator, sa imi dau seama de gravitatea situatiilor.

Pentru altii, aceste situatii sunt, dinpotriva, stimulatoare… de parca nu sunt in stare sa constientizeze riscul la acre se supun. Cand natura se dezlantuie, nu exista nici echipament, nici experienta, nici putere, nici divinitate care sa te fereasca de dezastru… esti la voia sansei, iar sansele de obicei nu sunt statistic de partea ta.

Mateo, un prieten, a postat zilele trecute un filmuletz foarte tulburator… daca stati prost cu inima, nu va uitati… este vorba despre un schior foarte experimentat, care a fost surprins de o avalansa. Casca pe care o purta era dotata cu camera video. Practic puteti vedea cum moare un om ingropat in zapada… inca o data, imagini foarte socante…

Reclame

4-martie-2011 Posted by | Diverse... | Un comentariu