Danutzii de peste ocean

"Daca vrei sa cunosti intr-adevar pe cineva, trebuie sa calatoriti impreuna."

De-a mama si de-a tata


Va mai amintiti de jocul acela tampitzel pe care il jucam cu mare placere cand eram copii? Paraca si acum imi amintesc… „hai sa ne jucam de-a mama si de-a tata!!!”.

La vremea aceea parea interesant sa jucam rolurile de parinti. Ce mare lucru… taiam frunze si amestecam cu noroi si ziceam ca facem mancare… cateva pietricele erau desertul… venea si tata de la serviciu… „ti-ai facut temele?”… „treci in camera ta”… „nu ai voie pe afara cu copiii”… „hai cu tati sa reparam Dacia!”

Acum a venit vremea sa „ne jucam” de-adevaratelea…

Incet-incet incercam sa ne intram il rolurile de parinti. Nu avem incotro. Trebuie sa incepem incet-incet sa ne adaptam programului pe care il impune Julia. Danutza trebuie sa hraneasca copilul la fiecare 2-3-4 ore… prin urmare trebuie sa isi ia adio de la vremurile cand dormea in continu 6-7-8 ore… Taticu’ este un pic mai privilegiat din punctul asta de vedere. El nu trebuie sa se trezeasca noaptea asa des. Mamica incearca sa il menajeze pentru ca de dimineata tati trebuie sa plece la serviciu sa aduca bani.

Julia lu' taticu

Cat stau acasa si sunt treaz incerc sa mai rezolv din problemele casei si sa o ajut pe Danutza cu ce pot (schimb scutece, spal fetitza, o ragai…)

Faptul ca acum Julia mananca foarte des ne cam limiteaza aria de miscare. Practic nu poti pleca mai mult de doua ore undeva. De obicei incercam sa mai iesim sa facem cate o plimbare scurta in cartier, sau sa facem cateva cumparaturi rapide………….

Julia are tot ce ii trebuie deocamdata… la drept vorbind nici nu are nevoie de prea multe chestii acum la inceput. Activitatile ei principale sunt sa manance, sa doarma, sa elimine si din cand in cand sa isi exerseze plamanii. Asadar tot ce iti trebuie acum este lapte la san, multe scutece, multe servetele/hartie igienica si cateva nimicuri pentru toaleta si igiena fetitzei.  Hainutzele le murdareste cam 3-4 pe zi…  noroc ca avem masina de spalat. Referitor la chestia cu plansul, pana acum ne consideram destul de norocosi. Nu este extraordinar de galagioasa. Mai are cateodata mici excese, insa nu dureaza mult. In general este cumintica.

Ieri a fost Danutza cu ea la un gen de policlinica unde o asistenta iti sta la dispozitie pentru orice intrebare, o scurta analiza vizuala… si totul este perfect. In nici 3 saptamanai fetitza noastra a luat deja aproape un kg.

Probleme apar mereu inca din prima zi de cand s-a nascut… nu sunt probleme speciale, sunt probleme comune, care insa, daca nu le cunosti te pot speria la un moment-dat, si noi cum nu am mai trecut prin astfel de probleme trebuie sa tratam totul cu mult calm.

Problemele sunt cum spuneam comune, solutiile sunt si ele numeroase… internetul este plin de articole… totul pare la prima vedere simplu. Orice problema are cel putin 2 solutii… panica se instaureaza insa cand afli de fapt ca nici una din solutii nu functioneaza… ce faci atunci?

Problema 1. Inca din prima zi dupa ce s-a nascut Julia (eram inca la spital), I se infundase nasul micutzei… problema comuna… dar cum o rezolvi… marea problema era ca din cauza asta, nu reusa sa suga la san, pentru ca nu mai avea pe unde respira cu sanul in gura si nasul infundat… ti se rupea inima ca vedeai copilul cum plange de foame dar nu puteai sa ii dai sa manance

  • solutia 1: deoarece copilul la varsta asta nu stie sa isi sufle nasul singur, exista niste pompite speciale cu care poti sa suctionezi mucii din nas – nu a functionat
  • solutia 2: solutie salina – ii pui cu pipeta in nasuc si astepti sa stranute mucii afara – nu a functionat
  • solutia 3: interventie medicala cu o sonda… destul de complicata si riscanta – nu se baga nimeni sa faca procedura
  • dupa ce aproape ca ajunsesem la capatul rabdarii si dupa ce asistente dupa asistente esuau sa ii desfunde nasul, si dupa ce chiar au hranit copilul cu o formula artificiala de lapte…
  • solutia finala: o rezidenta foarte infipta si bine pregatita cu o simpla miscare de incheietura cu pompitza (o suctiune mai brutala) a reusit sa ii desfunde nasul Juliei.

Problema 2: Colici??? Nici pana acum nu ne-am dat seama ce era de fapt. Plangea aparent fara motiv schimbata era, mancata era… nu stiam de ce plange… vreo doua nopti nu am avut somn…

  • solutia 1: comprese calde pe burtica – nu au functionat
  • solutia 2: pui copilul pe burta – nu a functionat
  • solutia 3: apa digestiva (echivalentul ceaiului pentru colici) am incercat vreo doua firme diferite – nu a functionat
  • solutia 4: leganatul – nu a functionat… functiona partial plimbatul cu ea in brate prin toata casa… dar nu poti sa te plimbi toata noaptea… cum te opreai din plimbat incepea din nou sa urle.
  • solutia 5: am lasat-o la ea in patutz sa urle… dupa vreo jumatate de ora se oprea si adormea.

Problema 3: Vitamina D. Din cauza faptului ca aici iarna nu prea vezi soarele la fata, de la spital i-au prescris Juliei vitamina D. Acum ce problema poate aparea… ii dai vitamina si gata… nu?… Ei bine NU. Vitamina aceea are un gust nu foarte bun… oricum Juliei nu ii place de nici o culoare. Si atunci cum faci copilul sa bea vitamina… Nu mai enumar solutii… pentru ca le-am incercat pe toate… nici una nu functioneaza. Ultima data cand am incercat sa ii bagam pe gat, am avut si o surpriza. Ce face Julia: ii dai vitamina (doua-trei picaturi) direct in guritza. Ea incearca sa intoarca capul intr-o parte si sa o impinga afara din gura cu limba. Atunci m-am gandit eu sa ii tin capul sa nu poata sa il dea intr-o parte… si atunci e obligata sa inghita ce are in gura… FALS… ce a facut Julia a fost… a tinut in gura picaturile alea fara sa le inghita vreo 30 de secunde dupa care a inceput sa urle… cand a tras aer in piet dupa urlet, i-a intrat tot ce avea in gura direct in plamani… s-a inecat… nu mai putea sa respire… vreo 2-3 minute ne-am chinuit sa o facem sa respire din nou normal…

Julia vomita in direct

Sunt convins ca am omis oarece solutii la probleme… dar doar aici pe blog… in realitate le-am incercat pe toate… majoritatea nu au mers… asadar trebuie sa incercam toate solutiile existente, iar daca nu functioneaza nici una, sa improvizam, sa adaptam…

nu e usor sa fii parinte…

Reclame

4-martie-2010 - Posted by | de-a mama si de-a tata | , , , , , ,

3 comentarii »

  1. Nimeni nu s-a nascut invatat ,si totusi am progresat . Face parte din viata . Va doresc multa putere sa parcurgeti aceasta „calatorie” de parinte -este un drum plin de bucurii .
    Succes !

    Comentariu de Sonia B | 5-martie-2010 | Răspunde

  2. Multumim… o sa ne straduim…

    Comentariu de danutzii | 5-martie-2010 | Răspunde

  3. incercati sa ii puneti picaturile in lapte sau ceai contra colicilor si i le dati cu lingurita. Pupici

    Comentariu de andreea | 5-aprilie-2010 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: