Danutzii de peste ocean

"Daca vrei sa cunosti intr-adevar pe cineva, trebuie sa calatoriti impreuna."

Protejat: Update: de 3 ori in 4 luni


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

Reclame

29-octombrie-2009 Posted by | Despre viata noastra, Romania VS Canada | , , , , , , , | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Protejat: De trei ori in 4 luni…


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

27-octombrie-2009 Posted by | Despre viata noastra, Romania VS Canada | , , , , , , , | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Oamenii pun corturile… semn ca vine iarna???


Din senin, incepand de pe la jumatatea lui octombrie, ofertele hipermarketurilor gen Bricostore sau Praktiker… aici Canadian Tire si Reno Depo… isi umple ofertele de corturi pentru masini… asa zisele "Car Tent" sau "Car Schelter".
In principiu sunt un gen de pavilioane inchise, care sunt concepute pentru a fi folosite drept "Garaje temporare" pe perioada iernilor.

Intr-adevar, lumea, (in general cei care stau la case) isi instaleaza in aceasta perioada aceste corturi pe locul de parcare din fata casei, sau la intrarea in garaje. Binenteles ca este exclusa instalarea unui asemenea cort pe spatiile sau in parcarile publice.

cort de masina

Probabil este solutia cea mai buna pentru protejarea masinii de zapada, iarna. In mod sigur, satui de dezapezirea masinii in fiecare dimineata, aceasta solutie este una dintre cele mai comode in mod evident. Te scoli de dimineata, masina e la adapost, nu foarte inghetata, nici urma de zapada… gata de drum.
Nu am trait inca o iarna aici, dar pot sa imi inchipui ca totusi acest tip de adapost, desi genial (ca altfel de ce l-ar folosi atata lume), trebuie totusi intretinut… ma gndesc ca daca ninge peste el… cata sustinere poate sa aiba…m-am uitat un pic la structura lui. In general sunt facute dintr-un gen de panza impletita de rafie (cum erau sacii de rafie in Romania), legata bine de un schelet demontabil din aluminiu. Imbinarile scheletului de aluminiu sunt chiar din plastic… asa ca ma gandesc ca daca vine o nisoare zdravana… trebuie sa te ocupi un pic de el… ca sa nu patesti cum a patit baiatul din imaginea de jos…

ups

Se pare ca nu a avut prea mult noroc… sau poate punctele slabe ale acestei constructii sunt intemperiiel extreme… cum ar fi vijeliile puternice… cine stie… ramane sa va fac un update cand oi trai si eu… deocamdata nu pot decat sa presupun…

Oricum ce este cert este ca trebuie sa ne asteptam sa inceapa nisorile dintr-o zi in alta… Alaltaieri chiar a dat prima lapovita… dar era destul de cald afara… si nu a apucat sa se depuna… s-a topit toata… Se mai intampla dimineata cand ma duc la serviciu sa imi gasesc geamurile masinii inghetate… o mica pojghita, care nu face probleme unei sticle de apa calda de la chiuveta. Alta problema cu care sper sa nu ma intalnesc prea des este inghetarea usilor masinii… am auzit povesti in care a trebuit sa renunte la masina in ziua respectiva pur si simplu pentru ca nu a reusit sa deschida usile de la masina…

Oricum, parcarea gratuita pe care o foloseam la serviciu o sa se inchida pe 1 noiembrie, pentru "depozitarea zapezii stradale"… asa ca cel mai probabil o sa renunt sa ma mai duc cu masina la munca… o sa iau probabil autobuzul… va amintiti… 70$ abonament lunar… ouch… masina ma costa cam 30$ benzina pe luna… aaa… si mi-a venit de platit si "Placutele de inmatriculare"… echivalentul impozitului pe masina in Romania… o data pe an… 260$… am avut ceva cheltuieli luna asta…

25-octombrie-2009 Posted by | Despre viata noastra, Diverse..., Romania VS Canada | , , , , , , | 2 comentarii

ne pregatim sa devenim parinti


Ieri am fost la primul curs prenatal.
Acest curs gratuit organizat si finantat de ministerul sanatatii are loc la nici 1 km de unde locuim noi. Este bine gandit ca sa poata fi frecventat cu usurinta… adica undeva intre orele 19 si 21, cand in principiu toata lumea ar trebui sa termine munca. Binenteles ca programul este destul de flexibil, punandu-ti la dispozitie mai multe date cand poti sa vii.

Cursul este compus din trei sedinte, si este exclusiv teoretic. Cursurile practice trebuie sa le platesti, acelea cu metode pregatire pentru nastere… etc…

Sincer sa fiu, am insistat sa facem acest curs mai mult din pricina faptului ca este gratuit, si daca tot e gratuit… de ce nu… insa nu ma asteptam la mare lucru, mai ales ca stiam ca este un curs teoretic… probabil niste pliante, niste informatii pe care le gasesti si pe net…

alt copil

Danutza a dat telefon si ne-am inscris. Am ajuns acolo primii. Dupa o scurta asteptare in sala de asteptare, unde ne-am mai aruncat ochii peste niste pliante… (apropos, toate salile de asteptare sunt dotate cu pliante gratuite informative… si am aflat o gramada de lucruri despre sistem din aceste pliante pe unde am tot asteptat)… am fost invitati in sala de curs.
Sala de curs era cam cat o clasa de scoala, impartita in doua de un perete fals de tip evantai (pliabil). In sala niste scaune dispuse in fata unei table albe (din aia pentru markere).

Ne-am asezat in primul rand… Dana nu vede prea bine la distanta, si am zis macar sa fim aproape de tabla. Au inceput sa apara si cursantii. In general erau chebecosi, cativa negri si cativa hispaci. Insa cu totii pareau sa stie foarte bine quebecoasa, si pareau ca sunt aici de muuuult timp. La un moment-dat unul din profesori a zis ceva de genul ca a avut o alta grupa de imigranti noi veniti… ceea ce ma face sa ma gandesc ca grupa noastra nu se incadra in "imigranti noi veniti"… asta m-a facut sa ma simt oarecum bine. Nu imi place sa fiu vazut ca imigrant… prefer sa fiu vazut ca "integrat"… desi stiu ca mai am mult pana acolo.

Am zis mai devreme "unul din profesori". Cursul era sustinut de doi profesori. O doamna si un domn, ambii quebecosi, ambii pe la vreo 45 de ani. Cat am stat sa asteptam sa vina toti cursantii, profesorul (barbatul) s-a gandit sa ne arate ceva "haios". Ne-a dus in a doua despartitura si a scos dintr-un geamantan materialul didactic… doi copii din cauciuc masiv de culoare roz, care reprezentatu exact imaginea si pozitia copilului in trimestrul doi si trei al sarcinii. Era cum ne-a explicat dupa aceea o modalitae de "constientizare" a faptului ca copilul exista… Trebuie sa recunosc ca era un sentiment ciudat sa tin papusile alea in maini, mai ales ca ne-a spus direct: "asa e copilul tau!" si mi-a pus papusa in brate. Doua ovale de nici 20 cm lungime… foarte ciudat sentimentul…

gluma

Dupa care, dupa ce a venit toata lumea (in general sot+sotie, dar erau si cateva femei singure), s-au asezat si ei pe niste scaune de-a stanga si de-a dreapta tablei cu fata la noi, si dupa o scurta prezentare, au inceput cursul.

Trebuie sa recunosc ca m-au surprins un pic. Cursul era foarte dinamic… intrebari… pareri… explicatii… exemple… si pot sa spun ca, am si invatat cateva chestii pe care nu le stiam. Ne-a povestit despre "intelectul primitiv" al copilului si al nou-nascutului, despre conexiunile neuronale pe care le face la varsta aceea, si din cauza aceasta, ce e bine sa faci si ce nu e bine…
Una din povestile care mi-a placut si pe care am reusit sa o creionez genial de bine in minte este urmatoarea:
"Sa facem un mic test de imaginatie… sa mergem peste vreo 10 ani, cand copilul vostru deja este la scoala… barbatul se intoarce de la serviciu obosit de munca, si gaseste copilul pe canapea in sufragerie, si sotia pregatind mancare la bucatarie. Evident primul lucru pe care il faci este sa intrebi ce mai faceti, cum a fost ziua voastra?…. Ce credeti ca o sa se intample? Evident femeia incepe sa povesteasca… serviciu, piata, haine… orice… La un moment-dat barbatul (statistic vorbind), pierde sirul povestirilor si incepe sa auda doar bla, blabla, blabla,… si atunci se intoarce catre copil si il intreaba: Tu ce mai zici? Cum a fost ziua ta?… Ce credeti ca se intampla?… Evident mama incepe sa raspunda in locul copilului… din inertie probabil de la povestea ei… << Fica-ta iata ce a facut azi… m-a sunat profesoara… a luat o nota mica… etc…>> . Atunci tie iti sare tandara si ii zici: << Da’ lasa copilul sa vorbeasca ca doar pe el (ea) l-am intrebat>>… mama: <>"
Nu stiu cat de bine am povestit-o dar oricum personajele le vad atat de clar, si situatia atat de evidenta si familiala, incat parca ii vad in fata ochilor…
Care este scopul acestei povestiri… trebuie sa iti dai seama ca in capul copilului, in acest moment se creaza niste dezechilibre psihice… ce ar trebui sa faca? Daca ii raspunde o supara pe mama, daca nu raspunde il supara pe tata. La un anumit nivel se simte responsabil pentru faptul ca parintii lui se cearta. Este adevarat… we’ve all been there… (cel putin eu imi amintesc de cateva momente in care chiar ma simteam vinovat ca parintii mei se cearta… si acum imi dau seama ca nu era din vina mea… dar la momentul ala m-au afectat gandurile alea)…

bebe

Dupa vreo ora jumatate de discutii, ne-au separat: Profesorul cu baietii, profesoara cu fetele. O jumatate de ora am discutat chestii putin mai intime. Bine gandita mutarea pentru ce urma sa fie discutat. De exemplu cu baietii a discutat chestii legate de sentimentele sotiei… cum devine mai sensibila, irascibila, caderi nervoase, din cauza dezechilibrelor hormonale normale in aceasta perioada si dupa nastere… cum trebuie sa reactionam, cum trebuie sa menajam, cum ar trebui sa administram anumite situatii… dupaia despre nastere… cum ca faptul de a vedea cand iese copilul… si mai ales de unde iese… ar putea sa afecteze mai departe viata sexuala a cuplului si armonia familiei… care ar trebui sa fie atitudinea fata de soacra (in perioada post-natala de multe ori, mamele sunt ajutate de mamele lor (bunica copilului))… ei bine acest lucru nu este vazut prea bine se pare… pot aparea probleme mari in armonia cuplului… la urma urmei, copilul are o mama si un tata si in perioada post-natala este extrem de inportant sa fie ei cei care ingrijesc copilul… este o perioada in care se formeaza conexiunile neuronale bazate pe simturile primare… copilul trebuie sa treaca printr-o asa-zisa "rutina" care favorizeaza dezvoltarea neuronala de baza… si multe chestii…

Claie peste gramada, desi ma consider un baiat destul de citit si informat, pot sa zic ca am gasit acest prim curs extrem de util, si ca un asemenea curs nu ar trebui sa lipseasca unor tineri parinti…

PS:
Aici tatal este lasat sa asiste la nastere, indiferent daca este normala sau cezariana.
Este prima oara cand aud vorbindu-se quebecoasa in continu mai mult de 2 ore… foarte ciudata… inteleg cam 80%… cu timpu sper sa ma pot adapta…

24-octombrie-2009 Posted by | de-a mama si de-a tata, Despre viata noastra, Romania VS Canada | , , , , | Un comentariu

Drumarii Montrealului


Primul lucru pe care l-am observat inca din prima zi cand am intrat in Montreal (venind de la aeroport) este ca au strazi si autostrazi foarte late (strazi cu 4 benzi pe sens sunt deja obisnuite). Reteaua stradala este intr-adevar impresionanta si bine gandita. Exista chiar cateva autostrazi care brazdeaza Montrealul de la un capat la altul… foarte utile pentru fluidizarea traficului in oras, dar si foarte rapide daca ai de gand sa parasesti orasul sau sa il traversezi.
Tot din prima zi nu poti sa nu observi ca pe cat de complexa si mare este reteaua stradala, pe atat de multe "zone de lucru exista"

semnale

Nu poti ratezi aceste "zone". Din loc in loc strazile, si autostrazile sunt intrerupte (doar pe cate o banda) de aceste zone. Explicatia faptului ca sunt atat de multe zone de "reparatii" ale asfaltului este pe de-o parte diferenta de temperatura intre iarna si vara (aproape 80 grade C), si pe de alta parte, iarna se foloseste foarte multa solutie concentarata de sare ca sa previna inghetul, din aceste doua cauze, asfaltul se degradeaza de la un an la celalalt.

Asadar, oamenii trebuie sa refaca la un an-doi asfalturile de pe toate strazile/autostrazile. Si sunt pregatiti nu gulma…

travaux

am vazut utilaje de ultima ora… escavatoare, masini de turnat asfalt, si tot felul de alte masini – unele nici macar nu mi-am dat seama ce fac. Foarte rar am vazut lopeti, casmale iar roabe nici nu cred ca exista in inventarele lor…
Cat am livrat pizza, am avut ocazia sa vad zeci de astfel de zone de lucru. Totul se face ca la carte… pesemne ca au si traditie in asa ceva… Exista de exemplu o firma care se ocupa numai de semnalizarea zonelor. Vin niste masini incarcate cu jaloane de semnalizare, si incep (sub supravegherea atenta a politiei si excortate de aceasta) sa monteze jaloanele de semnalizare. In acelasi timp se monteaza si semnele de ocolire si reducere de viteza… treaba foarte rapida si bine facuta… Zonele de acces in "santier" sunt bine delimitate si semnalizate. Binenteles dotate cu pistoale cu jet de apa… nu am vazut nici macar o urma de noroi pe strazile lor… "lucreaza cu manusi"… de-aia probabil ca nu este nici praf. Muncitorii arata mai degraba ca niste ingineri constructori… toti cu casti de protectie si veste reflectorizante, si nici unul murdar…

decopertare

Cat m-am pimbat cu pizza prin Montreal am ajuns la cateva concluzii: multe drumuri sunt in general proaste (mai ales cele mici de cartier)… cam ca in Bucuresti… gropi, crapaturi… insa nu le lasa prea mult timp asa… Se munceste non stop la ele… da, non stop… Am vazut foarte multe zone de lucru deschise noaptea… se pare de fapt ca noaptea este cea mai activa perioada a lor de munca la strazi.

Asta m-a pus un pic in dilema.

Imi aduc aminte ca vorbeam odata in Bucuresti cu un taximetrist si il intrebam retoric: "Nu inteleg domn’le de ce nu muncesc astia la strazi in Bucuresti noaptea… traficul e mai mic, se pot misca fara sa incurce pe nimeni". Mi-a dat o explicatie, nu stiu cat de avizata dar destul de pertinenta: "Din cauza locatarilor blocurilor care le fac reclamatii ca disturba linistea publica".
L-am crezut, insa ajuns aici, m-a surprins faptul ca astia lucreaza (foarte zgomotos) toata noaptea… si m-am gandit… cum naiba reusesc sa faca treaba asta intr-un continent unde s-au inventat tampeniile aste legislative cum este linistea publica… chiar nu se gaseste un nebun sa ii dea in judecata si sa castige o caruta de bani (asa cum este renumit continentul american pentru astfel de practici)?.

Raspunsul l-am primit ieri prin posta.

Am gasit in cutia postala o scrisoare expediata de catre municipalitate in care ne anuntau foarte protocolar ca de pe data cutare pana pe data cutare se vor face lucrari la sosea in timpul noptii si ca vor fi zgomote "mai mari decat de obicei". Se pare ca legea le permite cu o astfel de scrisoare sa se absolve de orice raspundere cu privire la linistea publica… ceea ce mi se pare normal.

Oricum ritmul in care se desfasoara aceste lucrari este aproape incredibil pentru mine cel putin. Reusesc sa asfalteze sosele intregi de pe o zi pe alta. De exemplu chiar in spatele blocului nostru se construieste un pod peste autostrada. Pot sa spun fara sa ma insel prea tare ca proiectul este comparabil "pasajul de la Baneasa". Au reusit sa il finalizeze in aproape 4 luni… si claie peste gramada… si-au cerut scuze ca a durat atat de mult, pentru ca proiectul era programat doar 2 luni, dar au intalnit niste dificultati neprevazute legate de retelele de canalizare in zona, si s-au intarziat lucrarile cu vreo doua luni…

Cam atat despre drumuri… Drum bun…

19-octombrie-2009 Posted by | Diverse..., Romania VS Canada | , , , , , | Un comentariu

Protejat: Misterul disperarii…


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

17-octombrie-2009 Posted by | Diverse..., Romania VS Canada | , | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Protejat: Cum se munceste in Canada… pardon la Lindor.


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

13-octombrie-2009 Posted by | Munca, Romania VS Canada | , , | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Protejat: Un mod de viata… romani in Canada


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

7-octombrie-2009 Posted by | Calatorii, despre prieteni si familie..., Pe la prieteni/Prin Oras/Prin parcuri, Romania VS Canada | , , , | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.