Danutzii de peste ocean

"Daca vrei sa cunosti intr-adevar pe cineva, trebuie sa calatoriti impreuna."

Viata in Canada ….. prin ochii Danutzei (… aia albastrii…)


Bine v-am gasit. La cererea cititorilor care vroiau si alte impresii si relatari despre restul familiei, eu Danutza care reprezint 2/3 din familie, fiind 2 in 1, am stabilit de comun acord cu asta micu … sa scriu eu. Asa ca uite-ma la prima relatare. Toata noaptea m-am tot gandit cu ce sa incep, ce sa scriu, cum sa scriu. Oricum, nu m-am apucat decat dupa ce am primit telefon de la Danutz, care mi-a spus ca si-a luat examenul si acum ma bucur ca s-a linistit ca tare a mai avut emotii. Acu, fiind capul familiei are atat raspunderea mea cat si a lu asta micu, pe care el in crede cu incapatanare baiat, si daca e fata sigur sunt doi si deci e si un baiat. Eu as fi foarte incantata daca ar fi cu ochii albastri asa ca mamica lui/ei. Oricum speram vineri la ecografie sa ne faca cu manuta si daca ar vrea sa stea intr-o asa pozitie in cat sa ne si permita sa vedem ce sex are ar fi bine, nu de alta dar nu ar mai face Danutz misto de mine ca sunt gemeni…
Oricum sa revenim la inceputul povestii, adica la momentul in care ne-am pus cele 2 valize ramase in avion si am inceput marea aventura, pentru unii a se citii marele curaj de aveni in Canada cu 2 valize, niste bani si un kinder cu surpriza, adica eu. Zborul a trecut mult mai usor decat ala de la Bucuresti la Londra in care m-am plictisit ingrozitor si au foat doar 3 ore. Asta a durat 7 dar a fost ok, ca ne-am uitat la filme si am mai surprins si niste peisaje super cu Anglia, Irlanda in zona de coasta. Super, apoi am fost asa un pic stresata la gandul ca timp de vreo 3- 4 ore zbor doar de-asupra oceanului si am incercat sa ma tin departe de geam ca era ciudat sa te uiti si sa vezi jos numai albastrul infinit al oceanului usor ondulat de vant… Din nou peisaje super cand ne-am apropiat de continentul american multe lacuri si zone de coasta, cred ca am zarit si coasta Groenlandei, era super ca se vedea si zapada. Eu eram fascinata de peisaj ca eram la fereastra si ma gandeam cate lucruri stiu eu de exemplu despre geografia Canadei, ca absolventa de Facultate de Geografie…. pai nu prea multe… si recunosc ca nu m-a atras nici foarte tare ca aici in provincia Quebec stiam ca e zona de platou deci daca nu era cu munti nu prea m-a tentat. De la sosirea in aeroport si pana la noua nostra casa a mai scris si Danutz asa ca nu va mai plictisesc. Oricum a fost bine, ca a avut cine sa ne ia de la aeroport si sa ne duca de manuta pana acasa. Apartamentul super, nici nu puteam sa cer mai mult si de cand l-am vazut m-am si acomodat repede si acum dupa 2 luni ma simt ca acasa, de fapt aici chiar este acasa…. Bine inteles locul cel mai frecventat loc de mine e la bucatarie, ca na, unde puteam eu sa stau, ca daca asta micu cere de mancare si mai are si pofte, trebuie sa i le satisfaci… Ce sa zic, a fost cuminte asta micu si nu mi-a facut probleme pana acu sper sa fie asa cuminte si de acu incolo. Primul trimestru a trecut usor, nu am avut cine stie ce greturi, varsaturi nici atat, asa ca poate seman cu mama cand era insarcinata cu mine si am noroc si nasc si usor. Am avut pofte de astea nu am scapat, dar noroc ca nu au fost din alea imposibile. In principiu am ravnit la acru si aici includ muraturi si la fructe. Muraturi am gasit aici castaveti murati bineinteles in otet buni de altfel, dar am observat ca astia nu pun doar cornison din aia mici si vezi unii babani la borcan de te sperii. Am fost incantata cand am gasit si din aia mici. In rest am avur probleme cu ciorba ca mie imi place acra si aici bors ioc, asa ca a trebuit sa ma multumesc cu zeama de lamaie, dar pana la urma a fost bine ca asa am mai bagat si niste vitamina C. Probleme au mai fost cu tensiunea ca si asa o am mica si cand mai scade sunt complet lipsita de puteri, dar a trecut si asta si apoi oboseala, si senzatia ca ai ceva in plus in fata desi burta inca nu se vedea. Acu cu trimestrul doi ca am deja 15 sapt deja totul se schimba, nu mai am nici pofte, acu ma tot stimulez cu poze cu mancare sa pap, au disparut si ametelile si ma simt in forma. Burtica incepe sa se vada si a fost nevoie sa schimb imbracamintea ca deja hainele alea multe cu care am mai ramas nu ma mai incapeau. Asa ca de ziua mea am primit cadou prima pereche de pantaloni de mamica. Ma simt mai bine in ei ca acu pot sa ma aplec si eu fara sa ma stranga dar cad dupa mine ca daca nu au curea nimic, doar o banda elastica pe masura ce merg se trag singuri si antreneaza odata cu ei si alte articole de imbracaminte situate imediat in vecinatatea lor…. 🙂 Asa ca toata ziua suflec la pantaloni, probabil cand o fi burtica mai mare or sa stea mai bine, ramane de vazut. Acu trebuie sa ma stimulez sa fac miscare ca nu e bine sa stau in casa, mai ales cand e Danutz toata ziua la serviciu. La inceput timida, pana la urma trebuie sa ma obisnuiesc sa ies si singura din casa, macar pentru o plimbare de juma de ora, ca face bine la asta micu. Din cand in cand mai am niste crampe si dureri de burtica dar dupa investigatii pe internet pe site-uri romanesti, frantuzesti si englezesti m-am linistit e normal creste ala micu. Acu trebuie sa ma obisnuiesc cu limbile engleza si franceza ca nu e simplu sa te intrebe la spital "when is your due day" si tu sa nu stii ce vrea de la tine. Am hotarat de comun acord sa folosim engleza la spital ca parca era mai simplu, si sa inteleg si eu cand imi explica ceva. Deci "due day" era data la care este prevazuta nasterea, in franceza stiam cum se zice asa ca am constatat ca mi-au intrat mai repede in cap termenii in limba franceza. oricum sper sa ma descurc pana la urma. Doctorul nu mi-a zis prea multe el insista la orice ii ziceam sa-mi spuna "It’s ok", dupa ce mi-a repetat de vreo 4 ori am inteles ca e cazul sa renunt in a mai ma explica cu tot ce simt si fac si cred si etc. ca o stii el mai bine ca mine. Eu credeam ca o sa fac o ecografie cat mai curand dar ca sa era la noi luna si ecografia si mi-a taiat-o repede cand mi-a zis ca " da lasa, ca stiu eu ca in Europa fac ecografii si la saptamana" in concluzie asteapta randul. Dupa ce am citit eu pe internet se fac 3 ecografii in total, prima am facut-o in tara inainte de a veni ca sa vedem daca-i bate inimioara, si asta de vineri e a doua cand trebuie da vada daca s-a dezvoltat copilul normal. daca-mi spune ca are 2 maini si 2 picioare si cu degetele aferente e bine. Am sarit peste dublu test ala pentru malformatii ca mi-au zis ca la varsta asta nu exista risc mare asa ca daca vreau sa-l fac, sa-l fac pe banii mei, si era vreo 300 dolari asa ca am zis pas. Acu astept ecografia si luni am si a doua consultatie la doctor. Va tin la curent cu ce mai face asta micu si daca imi da poza o sa v-o trimit sa faceti cunostiinta cu el/ea. Va pup si astept incurajari daca sa mai scriu sau nu… pai nu v-am povestit de cum e la piata aici si la cumparaturi in general si ce mancarica buna am mai facut si mai ales cum ne-am petrecut noi timpul liber pana acu… Asa ca daca v-a placut va mai astept. Cu drag Danutza si asta micu.

Reclame

12-august-2009 Posted by | Despre viata noastra, Romania VS Canada | Un comentariu