Danutzii de peste ocean

"Daca vrei sa cunosti intr-adevar pe cineva, trebuie sa calatoriti impreuna."

Londra


Bun…
Am ajuns la Londra. Din avion Londra nu dezvaluie mai nimic privirii, sau cel putin nu a dezvaluit nimic in ziua in care am aterizat noi (10.06.2009). O mare de nori acoperea Londra. Am aflat mai tarziu ca este o stare de normalitate. Ploile deja proverbiale din Londra nu sunt degeaba proverbiale.
La aeroport ne astepta deja Adina cu Sandu (verisoara Danutzei cu sotul ei). Sunt niste oameni foarte de treaba. Au o casa (cu chirie) destul de mare, insa ce ne-a placut cel mai tare era gradina din spatele casei… un mic colt de rai… gazon cu cativa copacei, printre care se plimbau linistite, la ceas de dimineata veveritele, o vulpe sau motanul vecinilor.

Big Ben

Ca sa poti sa pui in practica principiul "zero cheltuieli", trebuie in primul rand sa cheltuiesti. Transportul public este esential. Noua ne-au facut cadou Adina cu Sandu doua abonamente de transport pe cate o saptamana fiecare (in jur de 30 de Lire / abonament). O alta conditie este sa iti faci pachetel cu mancare si apa de acasa.
Este adevarat ce se spune. Londra este foarte scumpa.
Planul pe 6 zile:
1. vizitarea orasului
2. British Museum
3. Natural History Museum
4. Science Museum

Zis si facut:

Am inceput sa ne acomodam cu zona in care locuia gazda noastra.
Greenwich Park
Este
un parc nu foarte vizitat de turisti. El este populat de localnici in mare parte. Plin de verdeata si copaci foarte batrani. El este invadat de londonezi plini de entuziasm care in special vor sa faca sport, sa alerge, sa joace diferite jocuri sau pur si simplu sa stea pe iarba sa vorbeasca. Am vazut aici foarte multe grupuri organizate de sportivi… de exemplu niste tineri care faceau niste exercitii specifice militare (gen salt inainte – culcat), sub atenta supraveghere a unor traineri imbracati in camuflaj… sau alti tineri care jucau un gen de oina, dar aveau tricouri de echipa, chiar si arbitru. Veveritele sunt peste tot si sunt atat de tupeiste ca ar putea sa iti manance din palma fara nici un fel de problema. Mai tarziu am aflat de la Adina ca sunt doua tipuri de veverite: gri si rosii. Alea gri tocmai au fost declarate daunatori… cam rasist, nu?

Greenwich

Ma rog. In cadrul acestui parc se afla si vechiul observator Greenwich, care are atasat si un muzeu si se poate vizita contra cost binenteles.
Am facut poze pe meridianul zero, am experimentat senzatia de a fi in acelasi dimp in doua emisfere ale pamantului, ne-am potrivit ceasurile dupa ora Greenwich binenteles, ca tot turistul care se respecta, si am plecat mai departe.
Vizita in oras
Vizitarea orasului face intr-adevar o impresie foarte frumoasa. Intregul oras are o arhitectura aparte. Destul de inghesuita, dar fascinanta. Casele sunt parca facute unele peste altele, stilurile sunt diferite de la o cladire la alta, insa pastreaza niste linii esentiale si anume caramida multicolora. Binenteles ca nici stilurile romanice si grecesti nu lipsesc, si nici arhitectura moderna. Insa ele sunt imbinate oarecum cu gust. Aproape fiecare cladire are ceva special. Te poti opri fascinat in fata unei cladiri parca rupta din grecia antica, ca sa afli ca ea nu este nici muzeu nici galerie de arta, ci este o banca sau o casa privata. Atractiile Londrei sunt nenumarate. Trebuie doar sa stii sa le gasesti. Distantele intre obiectivele turistice centrale sunt destul de mari. Se poate face si pe picioare, insa iti trebuie oarece conditie fizica. Insa parerea mea este ca nu are rost. Plimbarea cu autobuzele rosii etajate este o adevarata aventura cu senzatii tari…
Londra in general
Ceea ce mi-a placut in toate vizitele prin oras a fost faptul ca au foarte multe spatii verzi, chiar parcuri foarte mari in interiorul orasului. Un obicei neobisnuit pentru mine este de exemplu pranzul in Londra. Toate spatiile verzi se umplu in doar jumatate de ora cu diversi oameni care iau pranzul la iarba verde. Oameni care muncesc in office-urile din centru orasului binenteles. Mi s-a parut de exemplu bizar sa vad un parc plin de oameni imbracati la costum, cu diplomate si laptopuri dupa ei, cu telefoane de ultima generatie, stand pur si simplu in fund pe iarba, si mancand cu pofta dintr-o caserola de plastic cu mancare chinezeasca. Oamenii nu au nici o treaba.
Barbatii de obicei umplu pub-urile. Iarasi un obicei bizar. "Umple" este doar un fel de a spune, pentru ca la ora pranzului, pub-urile sunt goale in interior, insa la usa se strang zeci de barbati, care discuta la o halba de bere… cu alcool… nu conteaza ca sunt in timpul muncii… Ei au o conceptie cum ca daca stai la masa sa bei berea, nu poti sa vorbesti decat cu cei care stau cu tine la masa, asa ca prefera sa bea in picioare, dar sa poata vorbi cu mai multa lume… bizar… Tot la fel de bizar mi s-a parut si condusul pe partea stanga care ne-a pus probleme reale la traversarea drumului. Cel mai sigur te uiti in ambele directii.

Trafalgar Square

Foarte multi londonezi folosesc bicicleta, in ciuda vremii in general ploioase. Indiferent de natura job-ului, toata lumea are bicicleta. Binenteles si conditiile sunt facute de asa natura. Au piste de biciclisti prin tot orasul, au parcari pentru biciclete in tot orasul, iar calatoria cu bicicleta in tren/metrou, nu este nimic ciudat pentru ei… binenteles ca in momentul in care ajung la serviciu, aproape toti au conditii de dus/schimbare, etc.
Transportul in comun
cu autobuzele se face intr-un mod foarte civilizat. In statie se asteapta in coada, in ordinea sosirii in statie. Urcarea se face doar pe usa din fata a autobuzului, si trebuie sa arati biletul valabil soferului. Coborarea se face pe usa din spate. La etaj, nu ai voie sa stai in picioare… niste regululi de bun simt pe care nimeni nu le incalca. Au foarte multe trenuri care fac legatura intre centrul Londrei si zonele metropolitane din jurul Londrei. La trenuri iarasi o chestie ciudata… trebuie sa iti iei bilet, desi nu exista intrari ca la metrouri sau controlori (cel putin nu am vazut noi). Sandu ne-a zis cum ca ar fi controlori din cand in cand, si daca te prinde fara bilet iti da amenda, in functie de cat ai mers cu trenul… Intrebarea fireasca (romaneasca) a venit promt:"Cum adica in functie de cat ai mers cu trenul fara bilet? Pai de unde stie el unde te-ai urcat?"… Raspunsul (acolo firesc) "pai, ii spui tu". Au un gen pueril de onestitate, care pe un roman il socheaza… daca ii spui cuiva ceva, acolo, nimeni nu isi pune problema ca ai putea minti. Metrourile sunt mai stramte ca in Romania. Si mai mici, cu toate astea, rar se aglomrereaza foarte tare.
Peste tot in statiile de tren si metrou sunt tablite cu mesajul "mind the gap" (atentie la groapa). Chiar si cand ajunge metroul in statie, vocea care iti spune ce statie este si ce urmeaza… cu peronul pe partea stanga… incepe si termina discursul cu "mind the gap". Ne-am prins si noi ce insemna in momentul in care a trebuit sa ne urcam in tren si mai tarziu in metrou… distanta dintre marginea peronului si tren este destul de mare cat sa poti sa cazi linistit sub metoru/tren. Daca esti obisnuit cu metrourile din Bucuresti, si nu esti atent la "the gap"… e cam nasol…
British Museum
Este unul din cele mai mari muzee din lume. Adaposteste sub acoperisul lui una din cele mai bogate game de exponate. De mult imi doream sa vad acest muzeu, inca de cand am fost in Grecia, si pe unde mergeam, auzeam ceva de genul: "Aceasta statuie este o replica, originalul aflandu-se la Londra".
Este adevarat. Au reusit sa "fure" exponate din toata lumea… Egiptul Antic, Grecia Antica, civilizatii de mult apuse din Turcia (da, aveau chiar si un mormant intreg lycian (sunt niste morminte sapate in stanca), mai impresionante decat am vazut in turcia la fata locului), am vazut completarea unui mormant din Xantos-Turcia, pe care l-am vazut pe viu acolo… au chiar si o bucatica din sfinxul din Egipt. Au aproape toate statuile din Pantenonul din Atena… foarte multe chestii…

British Museum

Ce m-a impresionat cel mai tare au fost aripa cu "vanatoarea de lei" – niste bazoreliefuri antice care reprezentau vanatorii de lei in actiune, mumiile, toate statuile greciei antice, un copac simbolic facut din bucati de arme sudate intre ele (era ceva simbolic din Africa – lupta pentru pace), si o statuie din Insula Pastelui.
Ce nu mi-a placut, era faptul ca desi erau foarte multe exponate, se vedea ca erau rupte din context… eu "am vizitat" cateva dintre ele acolo de unde au fost luate… si ma uitam la ele in British Museum, si incercam sa le rup de acolo sa le pun in cadrul lor initial, in cadrul lor originar… este cu totul altceva… In British isi pierd mult din farmec.
Science Museum
Este un muzeu pe cat de mare pe atat de gol. Au o gama extraordinara de exponate, incepand de la masini, avioane, locomotive, motoare cu aburi, astronauti, module spatiale, si terminand cu simplele si banalele unelte de gradinarit, considerate adevarate descoperiri stiintifice la momentul descoperirii lor. Spun insa ca era gol, datorita faptului ca cladirea care gazduieste acest muzeu este impresionant de mare, cu spatii foarte largi, gigantice… ar fi dealtfel foarte greu sa umpli un asemenea spatiu. Deasemenea aranjamentele expozitionale alterneaza de la sali foarte bogate in felurite exponate, pline de culori si animate, la sali foarte goale cu doar niste desene pe pereti. Una peste alta este un muzeu pe care merita sa il vedeti. Tocmai cand eram la capatul puterilor de atata vizitat (are vreo 6-7 nivele), si se termina si programul de vizitare, am descoperit la ultimul nivel o expozitie a evouluitiei medicinei care ne-a impresionat. Dupa parerea mea este cea mai bine realizata aripa a muzeului. Nu trebuie ratata. Este un fel de muzeu al figurilor de ceara. Nu iti prezinta pur si simplu niste instrumente medicale, ci iti prezinta o scena in care aceste instrumente sunt folosite… In general cum se faceau operatiile si studiile pe cadavre la inceputurile medicinei prin secolul 17-18… poti vizita chiar si o farmacie de la inceputul secolului 20.

Science Museum

Deasemenea unul din cele mai interesante locuri din muzeu pe care cu usurinta poti sa il ratezi este subsolul. Este un fel de prezentare a casei in care noi locuim acum, si anume a tuturor instalatiilor care functioneaza prin casa… incepand de la frigider si masina de spalat si microunde, terminand cu sisteme de alarma, clante, incuietori, intrerupatoare electrice… Cel mai frumos exponat mi s-a parut o sectiune verticala printr-un WC. Binenteles puteai tu insuti sa tragi apa la WC si sa vezi ce se intampla… aveai si un mic rahatel acolo… foarte haios… Ce mi-a placut cel mai mult la aceasta aripa era faptul ca erau foarte multe chestii interactive… butoane pe care sa apesi, manete de care sa tragi, manivele pe care sa le invartesti… copilul din mine a fost foarte exaltat…
Natural History Museum
Este poate cel mai bine echilibrat muzeu din cele pe care le-am vizitat. Nu simti in nici un moment spatii goale, si nici prea aglomerate. au reusit sa faca din el un muzeu prin care sa iti faca placere sa te plimbi.

National History Museum

Din loc in loc aveau diverse chestii interactive… Cele mai impresionante exponate erau dinozaurii, sala mamiferelor cu balene in marime naturala si o sectiune printr-un copac sequoia de 1300 de ani.
Cambridge
La vreo 80 de km de Londra se afla un mic orasel pe nume Cambridge. Ele este cunoscut in intreaga lume ca fiind unul din cele mai bune universitati. Este in fapt un campus impresionant de mare, cu foarte multe universitati. Este strabatut de un mic rau pe care se plimba in voie studentii cu barcile, sau pe care se antreneaza echipele universitare de caiac. Pe langa toate acestea, in ultima vreme se pare ca a ajuns si o destinatie turistica destul de populara. Arhitectura veche este impresionanta, cladirile, universitatile au un aer solemn.

Cambrige - St John's College

Studentii isi rotunjesc si ei veniturile cum pot. Dau reprezentatii in strada… cantareti, mimi, sau te plimba cu barca precum gondolierii din venetia pentru doar 10 lire de persoana. Aer curat, verdeata multa, lumea se relaxeaza, stand pe iarba, vorbind, jucandu-se fotbal sau citind o carte. Este o admosfera de invidiat. Unele universitati au caracter turistic. Ele se pot vizita… contra cost binenteles.

Cam atat despre Londra. Pentru mai multe poze intrati aici… enjoy!!!
Stiu ca asteptati cu nerabdare vesti din Canada…
Dar va mai tin un pic pe jar…
In curand va veni si articolul mult asteptat…

Reclame

16-iunie-2009 Posted by | Calatorii, Despre viata noastra | Un comentariu

Protejat: Gust amar…


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

11-iunie-2009 Posted by | Calatorii, Despre viata noastra, Romania VS Canada | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Avem de dat…


Am facut bagajele, si iata ce ne prisoseste…
Ne-am gandit ca poate folosesc cuiva bunurile pe care le aveam pe persoana fizica, si la care am tinut mult caci erau ale noastre…
Daca nu le revendica nimeni, ele vor sfarsi intr-un beci de bloc si nu vor mai folosi nimanui.

Asadar. Regulile jocului sunt cam asa:
0. Licitatia va avea loc pe acest blog la comentariile acestui articol.
1. Oricine poate opta pentru orice, prin licitarea unui pret de pornire.
2. Oricine poate supra-licita un pret mai mare…
3. Cel mai mare pret este castigator.
4. Termenul limita de licitare este duminica, ora 15.43.
5. Livrarea se va face in zona Aparatorii Patriei.
Si acum faza frumoasa…
6. Pretul initial de licitatie pentru fiecare produs este de …. 1 (un) dolar Canadian.

Bafta…

1. Laminator.
Laminator

2. Microfon profesiona + Wireless
microfon

3. Izopren
izopren

4. Cort Iglu 2 persoane – un batz este rupt si reparat – vantul de anul trecut din Fagaras.
cort iglu

5. arbaleta cu sageti (zic ca e de jucarie… ca sa nu am probleme cu legea.. :P). este un foarte frumos obiect decorativ.
arbaleta

6. Doua perechi de patine de gheata – numerele 41 si 38 – folosite de vreo 3 ori.
patine

7. ochelari + tub + shoshoni toate de cea mai buna calitate si de firma.
ochelari snorkeling

8. Rucsac Klimm Variair 55L – fara defecte
klimm

9. rucsac ATTA Tramper 30L – fara defecte
rucsac

10. rucsac ATTA Serac 80L – fara defecte
atta serac 80

4-iunie-2009 Posted by | Despre viata noastra, Diverse... | Un comentariu

Stelele se aliniaza


In ultima saptamana am inceput sa am un sentiment ciudat. Este un sentiment nou pentru mine.
Tot ceea ce mi se intampla de la nunta incoace pare ca ma duce din ce in ce mai aproape de un loc in care nu am mai fost vreodata.
Este asa… cum sa zic… ca o amorteala, un sentiment de bine care ma inconjoara, un sentiment de liniste… ma simt ca si cum m-ar fi inbratisat un inger, un duh sfant care ma inconjoara.
Pe masura ce se apropie vremea plecarii noastre in Canada, simt din ce in ce mai tare dragostea celor dragi care ma incurajaza ca o sa fie bine…
Da, o sa fie bine… simt asta intr-un fel inexplicabil…
Ieri am aflat un lucru surprinzator.
O sa avem un bebe.
Ciudat, insa aceasta veste nu m-a speriat deloc. Ba dimpotriva, m-a facut fericit. Nu era intr-adevar momentul unui asa lucru, insa el s-a intamplat si ne bucuram.
Ne asteptam la reactii de genul: "Sunteti nebuni, unde plecati voi asa, fara nici un rost, si cu un copil". Surprinzator, insa toata lumea ne-a urat sa fie intr-un ceas bun, si ne-au dat curaj ca o sa fie bine… curaj care oricum ne caracteriza.
Ma simt acum mai pregatit ca niciodata sa iau viata in piept, pentru ca stiu ca am pentru ce ma lua cu ea la tranta, si mai stiu ca ea, viata, nu se va opune, ci ne va imbratisa. Motivatia mea de a reusi este inzecit mai mare acum cand stiu ca am intr-adevar o familie numai a mea iar eu sunt "capul" acesteia.

Cum spuneam la inceput, stelele se aliniaza intr-un fel neasteptat. Simt in jurul meu cum bucatele de puzzle care nu faceau nici un sens, se prind intre ele printr-o putere misterioasa, si se transforma intr-un glob in jurul nostru… noua noastra viata…

Toate necazurile si neplacerile prin care am trecut, tot universul care parea ca se destrama in jurul nostru, acum sunt in spate. Am trecut peste multe… important este ca ne-am avut intotdeauna unul pe celalalt. Iubirea ne-a facut tari in fata vicisitudinilor vietii.

Bebe m-a invatat inca din liceu ceva: "Ignoranta este cheia fericirii". M-a invatat sa trec peste probleme, sa le leg bine de elementul trecutului, si sa ma gandesc spre viitor. El mi-a povestit o istorioara care m-a ajutat mult in viata:

"Inchipuie-ti ca esti un mare pasionat de castele din carti de joc. Si te hotarasti sa faci cel mai mare castel pe care l-ai facut vreodata. Si te chinui zile in sir, si in sfarsit ajungi la ultima carte pe care trebuie sa o asezi. Tensiunea este de nesuportat. Atunci, in momentul in care dai drumul cartii celei din urma, cineva intra in camera grabit, se face curent si tot castelul se naruie. Ce faci?… Mai conteaza cine a fost de vina? Tu ca nu ai asezat bine ultima carte, curentul care s-a format, persoana care a deschis usa, sau poate persoana care a lasat geamul deschis… Important este ca castelul este daramat. Nimic nu mai poate schimba asta… Atunci ce e de facut?… Simplu: 1. Renunti. 2. Elimini cauzele pentru care s-ar fi putut ruina castelul, si te apuci din nou sa il construiesti."

Pare o simpla poveste, insa este o filozofie de viata. Puterea de a putea trece peste probleme. Puterea de a spune "Asta este… Acum ce e de facut?".

Spuneam mai devreme ca "Ignoranta este cheia fericirii". Viata m-a invatat insa un pic altfel:
Cheia fericirii (cred eu) este capacitatea de a ignora CU DISCERNAMANT numai chestiile pentru care nu merita sa te consumi, si a te concentra pe chestiile care intr-adevar conteaza.

Acum pentru mine cel mai mult conteaza familia.

Selele se aliniaza

3-iunie-2009 Posted by | Despre viata noastra | Lasă un comentariu